Tiserupisme

De Anatoli Ciucurovschi

Despre carte
Prima editie a acestei carti a aparut in anul 1999, sub titlul Taramul bizar, -țiserupisme-
Dupa 18 ani, autorul decis sa retipareasca aceasta carte sub titlul Țiserupisme, ca editie nerevizuita si neadaugita.

Din prefața cărții, Lumea pe dos, semnată de Romul Munteanu
“ (...) Cu economie remarcabila de mijloace stilistice si lexicale, Anatoli Ciucurovschi realizeaza o „Comedie obscura”, populata cu schite de portrete si caractere foarte elocvente. Pana si numele unor personaje ca Victoria Antifascista, Calin Vaselin, Hanibal Beton etc. sporesc efectele umoristice absurdizante ale acestor minitexte.
Intoarcerea lumii pe dos din Taramul bizar pune in lumina o existenta fictiva care este un analogism al celei reale.
Scriitura agreabila si tonul hazos de „basm absurd” fac din Taramul bizar o lectura deschisa pentru toate varstele.

Anatoli Ciucurovschi a deschis un culoar in proza noastra actuala pe care s-au inscris foarte putini dintre prozatorii contemporani.” – Romul Munteanu (Lumea pe dos - prefata cartii)

CUPRINSUL CARTII
Lumea pe dos (prefață de Romul Munteanu)
STAREA NAŢIUNII
SACRIFICIUL
ŢARA TUTUROR POSIBILITĂŢILOR
DATORIA CIVICĂ
ARISTOTEL ŞI-A DAT CU PIATRA-N CAP sau PENTRU CE SE MAI MOARE AZI
IMAGINEA PUBLICĂ
HORICĂ TELEMANN FACE CARIERĂ
GETA CONTRABANDISTA
BOLILE PROFESIONALE
HANS
DARUL
VINERI 13
CRITERIILE PROFESIONALE
POETUL
ORA DE FIZICĂ
MARIA-LUIZA
STRĂLUCITUL LECITINOS
SCLIPIREA
AMNEZIA
ÎNFIORĂTOAREA CRIMĂ CARE A SGUDUIT BUCUREŞTIUL
EPITAF LA MOARTEA STRÂNGĂTORULUI DE NECROLOAGE
FESTINUL
CASA CU PELUZĂ - scriptonovela ejemplar -

• Limbă: Română
• Editor: Anatoli Ciucurovschi
• Data lansării: 12 mai 2017
• ISBN: 9786069442036

Previzualizare carte

Lumea pe dos

Din când în când, unii scriitori au resimţit nevoia acută de a deplasa teritoriile literaturii dintr-un spaţiu al realului imaginar în altul. Scopul rămâne mereu acelaşi: obţinerea de efecte artistice inedite. De la Cervantes şi Tirso de Molina, de pildă, până la Swift, Caragiale, Urmuz, Kafka, Eugen Ionescu, descoperim un efort constant de întoarcere a lumii pe alte feţe, menite să dea relevanţă unor alte aspecte ale realului imaginat de aceşti scriitori.

În suita acestor preocupări multiseculare se înscrie şi proza tânărului Anatoli Ciucurovschi din volumul de debut Tărâmul bizar.

Ca şi alţi confraţi din generaţia sa, autorul îşi îndreaptă atenţia cu predilecţie spre tot ce e nefiresc şi reprezintă o abatere ciudată de la normalitate. Dar să nu uităm că în fiecare epocă nefirescul capătă o altă configurație, cu noi sensuri, rezultate din tipul de sensibilitate, modul de civilizaţie şi sistemul de valori.

Minitextele scrise de Anatoli Ciucurovschi au un aer ce ne aminteşte vag, este drept, atât de Caragiale şi Cehov, cât şi de Urmuz şi Kafka.

De anumite modele directe nu se poate vorbi. Materia primă a tânărului prozator o constituie maniile, ticurile, complexele, obsesiile şi reveriile unor personaje degradate. De aceea, indiferent de epilog, proza din Tărâmul bizar nu este niciodată tragică. Sensibilitatea tânărului scriitor în raport cu personajele sale este suspendată. Umorul său este ludic. El se degajă din anumite efecte de distanţare obţinute prin descrierea laconică a unor manii şi obsesii.

Dar oricât de scurte ar fi povestirile lui Anatoli Ciucurovschi, ele sunt întotdeauna grefate pe câteva evenimente extrem de mobile, provocatoare de surprize. De aceea, şi personajele concepute de autor nu sunt statice, nici atunci când au un comportament maniacal. Un conducător de ţară verifică atitudinea poporului faţă de măsurile sale, ieşind zilnic pe balcon, unde oamenii vin să-1 aplaude. Când nu mai este sigur de eficacitatea deciziilor sale iese pe un balcon ascuns şi scuipă în capul unui trecător. Dacă l-a nimerit, hotărârile sale sunt corecte. Intriga se absurdizează total prin introducerea unui eveniment surpriză. Conducătorul se îmbolnăveşte şi nu mai poate scuipa decât în barbă. (Starea naţiunii)

Starea hilară, declanşată de lectura acestor microtexte, capătă adeseori accente de-a dreptul bizare. Ele se degajă din reacţiile neaşteptate ale personajelor faţă de anumite întâmplări exterioare. Maria-Luiza este nemulţumită că bărbaţii îi găsesc tot felul de defecte. Ea face apel la ajutorul doctorului Felix Silicon. Dotată cu un corp nou, tânăra fată nu mai răspunde la admiraţia bărbaţilor. (Maria-Luiza)

Efectele de surpriză suscitate de aceste micronaraţiuni se produc prin modificarea subită a logicii povestirii. Epilogul capătă astfel caracterul unei mutaţii evenimenţiale.

Uneori mutaţiile de acest gen calcă toate regulile verosimilităţii. De aceea, epilogul devine fantezist şi bizar, încărcat doar de un umor negru. Hanibal Beton se întreabă nedumerit care jumătate din corpul unei femei dispăruse de la locul crimei. Dar într-o dimineaţă se trezeşte cu jumătatea corpului lipsă lângă el, în pat. (Înfiorătoarea crimă care a sguduit Bucureştiul)

Sentimentele de refulare şi defulare ale unor personaje dereglate, fixaţiile, jocurile ciudate ale hazardului fac parte din recuzita de întâmplări prezente în Tărâmul bizar. Un funcţionar persecutat de şeful său îi face vrăji. Convins că

s-a metamorfozat într-un motan negru,

Licu Pelticu îl aruncă într-un cuptor cu microunde. Dar când crede că motanul s-a prăjit, apare şeful (Vineri 13); sau: o soţie de parlamentar îşi pierde chiloţii, dar nu-şi aminteşte să-1 fi înşelat cu nimeni. Când spaima cuplului trece, o scrisoare anunţă soţul că chiloţii au fost găsiţi de o lucrătoare de la Obiecte pierdute, în buzunarul soţului, ce