Caldura

De Felicia E Fulga

Poezia Elenei Felicia Fulga se inscrie intr-o formula lirica, potrivit careia poti face poezie din orice, intr-o libertate de exprimare pana la cele mai mici detalii, ca si cum tot ce atinge poate deveni poezie. Acest tip de discurs euristic este des intalnit la poetii de astazi, insa fara a anula trairea, acea neliniste care ne trimite cu gandul mai degraba la inceputurile poeziei, la acea stare genuina a poeticului in care predomina sinceritatea simtirii, rostita simplu, fi resc, ca o intamplare lumeasca a fi intei.

Elena Felicia Fulga crede ca lumea incepe cu ea si se termina in destramare odata cu ea: lumea o vad prin al meu sine. Poeta se reinventeaza, generand stari contradictorii ce sugereaza complexitatea sufletului omenesc, fara sa treaca insa de contingent, fara meditatii grave asupra vietii si mortii, asupra iubirii, vazuta ca o experienta a imediatului si nu un miraj al departarilor, sa zicem.

Elena Netcu

• Limbă: Română
• Editor: LETRAS
• Data lansării: 10 mai 2022
• ISBN: 9786060715337

Felicia E Fulga

M-am indragostit de poezie. Nu ca nu as fi fost vreodata, dar acum, mai mult ca niciodata. De ce? Nu stiu. Din momentul in care am inceput sa expun din fantezie sau sa scriu ce simt, pot spune ca atunci am atins adevarata fericire.Am descoperit de curand aceasta fericire si nu ma mai satur. Scriam mereu despre mine intr-un jurnal, criticandu-ma sau incurajandu-ma. Apoi am inceput sa scriu povesti, pentru mine, pentru a ma relaxa. Cand am luat in serios scrierile mele, nu a mai fost relaxare...Dar a venit si poezia, care m-a invaluit si mi-a soptit noaptea in somn: „Scrie-ma!” Si asta am facut. Am scris ceea ce mi-a soptit. Nu a fost nimic premeditat. In „Vioara” sunt primele versuri asternute pe o coala mica de hartie, este cea care a dat startul. „Vioara” este inspirata dintr-o poveste scrisa de mine si un personaj pe care l-am indragi tot mai mult in timp ce-l scriam. Apoi, au venit restul poeziilor, intr-un ritm foarte usor, unele...Tot ce vreau este sa aduc relaxare si chiar amuzament. Poate, visare. Sa nu ne lasam agatati de aparentul banal. Un cotidian in care totul merge si se invarte in cercul actiunilor noastre repetitive. Cum il putem rupe? Prin fantezie. Sa visam, dar sa visam si lucid. In poezia mea „eu” nu este doar despre mine, poate fi despre oricine.

Previzualizare carte

Căldura

logotip1

Copyright

Căldura

COPYRIGHT 2021 FELICIA E. FULGA

COPYRIGHT 2021 Editura LETRAS

Toate drepturile rezervate.

ISBN ePub 978-606-071-533-7

Publicat de Letras

https://letras.ro/

Distribuit de https://piatadecarte.net/

Contact editura: [e-mail]

[e-mail]

Această carte este protejată de legea dreptului de autor.

Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.

Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii CĂLDURA, un link către această carte şi către Editura Letras.

Cuprins

Căldura

Copyright

Resurecţia idilicului în poezia Elenei Felicia Fulga

Infatuare

A mea muză

Ochi verzi

Căldura

Geniul

Turturica

Zeul

Primăvara

Libere cuvinte

Pianistul

Dorul unei năluci

Slăbiciuni

Delir pe vers liber

Necunoscuți

Cu mine

Lira…

El

Scrisoare

În parc

După moarte, venim la voi, pleiade

Zbor pe un gazel

Fără nume

Micul critic

Modern tu ești tern!

Ai fost odată

Vioara

Pentru cei altfel

Agonia unui persan

Credința de Paște

Femeia

Nemuritor

În bucla timpului

Puncte

Marte

Nebuna

Zbucium

Nuferi galbeni

Habotnicul

Înger și drac

Lume

Viața în alt unghi

Pădurea

Coșmarul

Prea multă ploaie

Despre autoare

Resurecţia idilicului în poezia Elenei Felicia Fulga

Elena Netcu

Poezia Elenei Felicia Fulga se înscrie într-o formulă lirică, potrivit căreia poţi face poezie din orice, într-o libertate de exprimare până la cele mai mici detalii, ca şi cum tot ce atinge poate deveni poezie.

Acest tip de discurs euristic este des întâlnit la poeţii de astăzi, însă fără a anula trăirea, acea nelinişte care ne trimite cu gândul mai degrabă la începuturile poeziei, la acea stare genuină a poeticului în care predomină sinceritatea simţirii, rostită simplu, firesc, ca o întâmplare lumească a fiinţei.

Elena Felicia Fulga crede că lumea începe cu ea şi se termină în destrămare odată cu ea: lumea o văd prin al meu sine. Poeta se reinventează, generând stări contradictorii ce sugerează complexitatea sufletului omenesc, fără să treacă însă de contingent, fără meditaţii grave asupra vieţii şi morţii, asupra iubirii, văzută ca o experienţă a imediatului şi nu un miraj al depărtărilor, să zicem.

Intenţia o simţim din primul discurs liric în care poeta se leapădă de orgoliu, infatuare, de orice frustrare, acceptând să intre în iureşul vieţii cu tot şi cu toate, cu păcatul fără voia ei. Este o trăire a lumescului ca o felie de viaţă în plină vară, zemoasă, carnală, tremurătoare, cu gânduri amare, revărsându-se într-o credinţă.

Poeta îşi caută drumul limpede, plin de lumină, fără să-mi fac inima scrum ci, mai degrabă, sufletul avatar o duce la o salvare.

În altă ipostază lirică însă, poeta caută înadins păcatul necesar ca împlinire: mi-a zis să fiu nebuna lui… şi-l muşc uşor/de dor şi de amor/ şi-n braţe simt un fel de zor… mă mângâie avid/ eu mă feresc să mă grăbesc/ nici nu ştiu ce vreau.

Această şăgalnică frământare într-un