Eu La Plural

De Simona Catana

Ca multe alte aspecte ale vietii, intalnirea cu Simona pot spune ca nu a fost nimic mai mult decat o intamplare; coincidenta a facut ca doi oameni care, in circumstante normale, ar fi putut fi etichetati drept ,,straini” sa lucreze impreuna. Prin acest intermediu doresc sa-i multumesc si Simonei pentru increderea acordata criticii mele pentru volumul de fata, dar, mai ales, pentru deschiderea de care a dat dovada. Sunt de parere ca i-a fost putin mai greu decat a lasat sa se vada, pentru ca intr-adevar este nevoie de mult curaj pentru acest pas maret de la ceea ce mie imi place sa numesc ,,literatura de sertar” la un volum propriu-zis, insa a fost cu adevarat determinata sa isi publice ideile, gandurile, sentimentele si, odata cu toate acestea, o bucata de sine, pentru ca de cele mai multe ori angoasele nu se nasc din continut, ci din teama de expunere.

Creativitatea e un mecanism curios si deseori cand mai faceam cate o corectura a manuscrisului o intrebam: ,,Ce ai vrut sa spui aici? Ce ai vrut sa exprimi?”, iar explicatiile au fost mereu insotite si de detaliile asupra inspiratiei si nu de multe ori m-am simtit cu adevarat pacalit pentru ca asimilam fiecare imagine, fiecare concept ca facand parte dintr-o experienta personala, dar Simona a trecut cu eleganta, as putea zice, de acest prag si unde am identificat gresit eul liric ca fiind identic cu autoarea mi s-a demonstrat aproape cu cruzime ca sunt doua entitati diferite, nu doua fete ale aceleiasi monede, ci o colectie de astfel de monede. Geneza unora dintre poeme a fost surprinzatoare pentru ca, desi veneau dintr-un mediu exterior spatiului de confort scriitoricesc, ideile au fost preluate, modelate si adaptate eului liric, in mare masura feminin. De cele mai multe ori pare ca autoarea se joaca cu viata si ii da forme, culori si esente noi.

Temele sunt recurente in literatura universala, iubirea, natura, familia s.a., si exprima prin ele insele probabil cel mai important aspect al acestei carti, simplitatea. Simona s-a caracterizat inca de la prima intrevedere ca fiind o persoana simpla si poezia ei a vrut sa redea acelasi sentiment. E poezia pe care o citesti dupa o zi lunga, poezia pe care o citesti in tramvai sau in autobuz, poezia pe care poti sa o introduci usor in rutina ta, e cotidiana, as putea spune, simpla si placuta. Tematica abordata nu afecteaza la niciun nivel autenticitatea trailor si sentimentelor pentru ca, desi aceste teme universale sunt considerate in societatea actuala ca fiind usor epuizate, exista intotdeauna cel putin un gram de noutate care nu ne lasa sa punem un semn de egal intre doi autori.

In general, versul este unul cuminte si traditional, cum multi cititori sunt obisnuiti de pe bancile scolii, renuntand rar la aceasta tendinta. Am avut ocazia de a vedea si inceputul urmatorului ei proiect literar, este diferit de ceea ce am reusit sa vad pana acum si sunt oarecum bucuros ca este inclinata spre experimentare, spre teme si forme noi ale poeziei si astept cu nerabdare sa vad evolutia muncii sale.

Un inceput prea amplu ar strica armonia operei si ar deveni inadecvat in contrast cu ceea ce a fost prezentat mai sus, asa ca de aici inainte, draga cititorule, te invit sa descoperi ce inseamna ,,Eu la plural” si sper sa ai o calatorie placuta in acest sincer univers literar.

Adrian-Laurentiu Tomescu

• Limbă: Română
• Editor: LETRAS
• Data lansării: 11 mai 2022
• ISBN: 9786060714071

Previzualizare carte

Copyright

Eu la plural

COPYRIGHT 2021 SIMONA CĂTANĂ

COPYRIGHT 2021 Editura LETRAS

Toate drepturile rezervate.

ISBN ePub 978-606-071-407-1

Publicat de Letras

https://letras.ro/

Distribuit de https://piatadecarte.net/

Contact editura: [e-mail]

[e-mail]

Această carte este protejată de legea dreptului de autor.

Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.

Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii EU LA PLURAL, un link către această carte şi către Editura Letras.

Cuprins

Eu la plural

Copyright

Cuvânt-înainte

Tu pentru mine

Amalgam de întrebări

Visez

Ziua de început

Vis

Pânză de păianjen

Stejarul vieții

Oare sunt eu?

Nu am ştiut

Aș vrea

Ultima noapte

De ce nu scrii? De ce nu suni?

Dans în doi

În vis

Nerostitele cuvinte

Să mă iubești

Tinerețe

Fior

Legați cu roșu

Noapte nebună

Cum?

Ce este durerea?

Bumerang

Timpu-mi petrec

Să nu-mi lași inima să plângă

Secretul trădării

Cerșetoare

Dacă...

Nu-mi cere

O lacrimă de dor

La început de an

Restart

Îndemn

Fericire

Hai să fugim în lume!

Trezeşte-te, femeie!

Curaj!

Sunt cu tine

Așa am fost

Eu la plural

Lupt

Dar nu-i nimic…

Ce ne lipsește?

Pierdută

Prețuiesc ce am

Sunt tot ce vrei

Soțul meu

Unicul bărbat

Astăzi

Început de noi

Dimineața nunții

Iarna

Rece în vânt

Comparații

Schimb de vise

Cuvinte care dor

Inimă rănită

Inimi

Doi ochi căprui

Dorință

Tu eşti

Dulce păcat

Te aștept

Prefer

Bat la ușa ta

Iubeşte-mă acum!

Mi-e dor

Prietenie

Balanţă

Copiii mei

Bunica

Doi drăcușori

Două surori

Surori străine

Vitrege, dar surori

Îngerul meu

Mi-e dor de tine, mamă!

Părinte!

În cerc

Eu

Cuvânt-înainte

Ca multe alte aspecte ale vieții, întâlnirea cu Simona pot spune că nu a fost nimic mai mult decât o întâmplare; coincidența a făcut ca doi oameni care, în circumstanțe normale, ar fi putut fi etichetați drept „străini să lucreze împreună. Prin acest intermediu doresc să-i mulțumesc și Simonei pentru încrederea acordată criticii mele pentru volumul de față, dar, mai ales, pentru deschiderea de care a dat dovadă. Sunt de părere că i-a fost puțin mai greu decât a lăsat să se vadă, pentru că într-adevăr este nevoie de mult curaj pentru acest pas măreț de la ceea ce mie îmi place să numesc „literatură de sertar la un volum propriu-zis, însă a fost cu adevărat determinată să își publice ideile, gândurile, sentimentele și, odată cu toate acestea, o bucată de sine, pentru că de cele mai multe ori angoasele nu se nasc din conținut, ci din teama de expunere.

Creativitatea e un mecanism curios și deseori când mai făceam câte o corectură a manuscrisului o întrebam: „Ce ai vrut să spui aici? Ce ai vrut să exprimi?", iar explicațiile au fost mereu însoțite și de detaliile asupra inspirației și nu de multe ori m-am simțit cu adevărat păcălit pentru că asimilam fiecare imagine, fiecare concept ca făcând parte dintr-o experiență personală, dar Simona a trecut cu eleganță, aș putea zice, de acest prag și unde am identificat greșit eul liric ca fiind identic cu autoarea mi s-a demonstrat