Super Student

De Olav Schewe

Scopul meu a fost să scriu o carte ușor de urmărit și ușor de citit, o carte cu cele mai bune sfaturi pentru tine, ca student, încât să poți învăța mai eficient și să obții note mai bune. Sper doar că vei pune imediat în practică ce vei învăța aici. Deși aceste tehnici nu vor înlocui complet efortul, îți vor garanta că vei obține maximum din ce investești. Scopul este mai mare eficiență, abilitate sporită de a învăța și rezultate mai bune. Ascultă-mă pe mine, un tip care nu e din cale afară de înzestrat, dar care a realizat multe prin folosirea ideilor de aici. – OLAV SCHEWE

Super Student nu este doar despre disciplină, eficiență și asumarea responsabilității, ci și despre motivație, găsirea justului echilibru și bucuria de a învăța. Cei care vor să învețe mai eficient și să ia
note mai bune ca să devină cei mai buni studenți fără a-și sacrifica timpul liber trebuie să citească această carte.

Olav Schewe este scriitor, expert în tehnicile învăţării și conferenţiar. Fost student eminent la Berkeley (SUA) și Oxford (Marea Britanie), este implicat în cercetări despre relaţia între tehnici de învăţare, motivaţie, obiceiuri de studiu, credinţe personale și rezultate la învăţătură.

• Limbă: Română
• Editor: Grup Editorial Litera
• Data lansării: 7 aug. 2020
• ISBN: 9786063363108

Previzualizare carte

Cu ce te pot ajuta tehnicile de învățare

Dacă ai un IQ de 150, atunci bravo ție. Dar ți-aș sugera să vinzi 30 din total. Nu trebuie să fii atât de deștept.

Warren Buffett, investitor și a treia cea mai bogată persoană din lume¹

Chiar contează felul în care înveți?

E o întrebare corectă, pe care probabil ți-o pui chiar în timp ce citești această carte. Până la urmă, succesul din școală nu depinde în mare parte de cât de deștept ești? Deși este adevărat că oamenilor cu un IQ ridicat le este mai ușor să obțină note bune, există dovezi solide că inteligența e mai puțin importantă decât crezi. De exemplu, psihologul Sandra Scarr a ajuns la concluzia că 75% din învățare e afectată de alți factori decât inteligența, printre care se numără motivația, cunoștințele anterioare și strategiile de învățare.² Alte studii arată că rezultatele obținute la testele de inteligență explică mai puțin de 20% din variația succesului în educație.³ Numeroși cercetători din educație au ajuns la aceeași concluzie: nu cât de deștept ești determină dacă vei învăța cu succes sau nu.

Cunoscutul cercetător din educație John Hattie a efectuat cercetări care arată că tehnicile bune de învățare sunt un factor important în succesul educațional.⁴ Dacă studenții cu un nivel mediu de inteligență au învățat tehnici de memorare, atunci își vor aminti mai mult și vor obține rezultate mai bune la teste decât colegii lor mai inteligenți, care nu cunosc și nu folosesc aceleași tehnici. Dacă studenții mai inteligenți au învățat și ei aceste tehnici, atunci ambele grupuri de studenți au rezultate la fel de bune.⁵

Motivația este și ea esențială, iar studiile arată că motivația și metodele de studiu sunt mult mai importante în îmbunătățirea performanței decât inteligența.⁶ Mentalitatea și încrederea în abilitățile tale contribuie și ele la obținerea unor note mai bune, iar efectul este destul de mare.⁷ Cel mai faimos cercetător din domeniu este psihologul Carol Dweck de la Universitatea Stanford. Inspirate de munca lui Dweck despre „mentalitatea flexibilă", multe școli din SUA au început programe care să cultive mentalitățile mai flexibile ale studenților lor. Și, nu în ultimul rând, autodisciplina este importantă. De fapt, cercetările arată că autodisciplina este mai importantă decât inteligența în obținerea unor note bune.⁸ Ca urmare, factorii care determină succesul tău în educație pot fi împărțiți în trei categorii:

• Tehnici de învățare: cum înveți

• Tehnici de performanță: cum abordezi examenele și testele

• Mentalitatea: autodisciplina și cum te automotivezi.

Și știi ce? Toate acestea sunt zone pe care toată lumea le poate îmbunătăți, pentru a învăța mai eficient și a obține note mai bune. Și tu.

De ce să obții note mai bune?

Notele bune arată că ești capabil să înțelegi un set de criterii de performanță și să ai rezultate conform acestor criterii. Din acest motiv, notele bune deschid multe uși. De exemplu, universitățile folosesc notele ca să ia decizii de admitere, iar angajații folosesc notele ca să decidă pe care candidați să-i cheme la interviu. Cu cât ai note mai mari, cu atât îți cresc șansele. Pentru cele mai căutate locuri de muncă și universități, notele bune sunt necesare.

Evident însă, notele bune nu sunt singurul mod prin care poți obține rezultate. Performanțele de la locurile de muncă anterioare, voluntariatul, sporturile sau propriile tale proiecte independente sunt tot atâția indicatori ai potențialului. Pentru multe locuri de muncă, acestea sunt la fel de importante ca notele. De exemplu, pentru un antreprenor care încearcă să își creeze propria companie, notele nu contează așa mult, dar pentru majoritatea oamenilor, notele vor avea probabil un rol important.

Însă notele bune nu se rezumă numai la deschiderea unor uși spre oportunități mai bune. Stăpânirea unui domeniu și performanțele sporesc încrederea în propriile abilități și oferă senzația de bine. Prin urmare, învățarea devine mai distractivă, motivația e mai mare, muncești mai mult și ai rezultate și mai bune. Astfel, pui în mișcare un ciclu extrem de pozitiv.

În plus, multe dintre abilitățile de care ai nevoie ca să obții note bune sunt cele pe care le folosești ca să reușești și în alte domenii ale vieții. În orice domeniu al vieții tale personale și profesionale, vei avea de câștigat dacă vei ști cum să înveți, să prioritizezi, să muncești eficient sub presiune și să te gândești eficient la probleme și la soluții.

Prin urmare, marele câștigător când vine vorba de tehnici de învățare îmbunătățite nu va fi carnetul de note, ci chiar tu!

Cum să citești această carte

Această carte e împărțită în trei: Învață eficient, Performanțe optime și Gândește corect.

PARTEA 1 – Învață eficient

Discută tehnicile pe care le poți folosi ca să înveți mai inteligent. Această parte acoperă subiecte precum gestionarea timpului, tehnici de citire, tehnici de luare a notițelor și tehnici de memorare.

PARTEA 2 – Performanțe optime

Abordează modul în care poți performa optim la teste și examene. Această parte include subiecte precum pregătirea pentru test, teme și examene scrise și orale.

PARTEA 3 – Gândește corect

Abordează motivația, țelurile, modul în care gândim și cum am putea folosi toate acestea ca să învățăm și să avem rezultate mai bune.

Cum să profiți din plin de această carte

Există mai multe moduri prin care poți beneficia de această carte. Dacă nu ai timp să o citești pe toată, o poți folosi ca referință și te poți concentra pe anumite capitole care te interesează. Dar îți recomand să o citești integral, deoarece îți va îmbunătăți înțelegerea subiectului critic al tehnicilor de învățare. E posibil chiar să afli că ponturile cele mai bune sunt unde te aștepți mai puțin.

Mai important, te încurajez să începi imediat să folosești activ aceste tehnici. În acest scop, s-ar putea să te ajute să revii asupra unor capitole ca să-ți amintești tehnicile res­pective. Fiecare capitol se termină cu un scurt rezumat, ca să nu fii nevoit să-l recitești în întregime pentru a-ți aminti ideile și tehnicile principale.

Partea 

Învață eficient

Gestionarea timpului

Pentru majoritatea studenților, pur și simplu nu există destul timp ca să le facă pe toate. Tocmai pentru că timpul e limitat, e important să îl folosim cu înțelepciune. Iată ce presupune gestionarea timpului: să folosești tehnici și strategii ca să maximalizezi timpul pe care îl ai la dispoziție.

Stabilește cât timp ai

În al doilea semestru ca student la universitate, eram foarte motivat să dau tot ce am mai bun. Am decis să citesc toate materialele de studiu de două ori, să iau notițe detaliate, să îndeplinesc toate sarcinile de lucru, să merg pregătit la cursuri și chiar să citesc și alte cărți relevante pentru subiectul discutat la curs. Dar, după o lună, eram în urmă la fiecare curs. Cu cât lucram mai mult, cu atât rămâneam mai în urmă. Am devenit frustrat și nemotivat.

Ce nu mersese bine?

Ca mulți alți studenți, fusesem complet nerealist când evaluasem cât timp aveam la dispoziție și când estimasem cât va dura fiecare activitate. De exemplu, credeam că voi putea citi fiecare capitol individual din manualul de macroeconomie într-o oră. Fiecare capitol avea aproximativ 30 de pagini, era scris cu font mic și înțesat cu teorii complicate.¹ Așa că nu e deloc surprinzător că îmi lua mai mult de o oră să citesc fiecare capitol.

Atunci mi-am dat seama că trebuia să aflu exact cât timp aveam ca să studiez, înainte să hotărăsc în ce mod aveam să petrec timpul respectiv. Îți sugerez să faci la fel. Uite ce-ți recomand: o săptămână are 168 de ore în total. Folosește acest interval ca punct de pornire și scade timpul de care ai nevoie pentru activități precum somn, mese, relaxare și altele. Dacă dormi în medie opt ore pe noapte, atunci trebuie să scazi 56 de ore din total. Dacă mesele zilei îți iau în medie două ore pe zi, atunci trebuie să scazi 14 ore și așa mai departe. Să ne uităm la un exemplu.

În exemplul de mai sus, îți rămân 20 de ore pe săptămână pentru studiu independent. Dacă presupunem că ești liber în weekend, îți mai rămân patru ore pe zi. Dacă ai patru cursuri, aceasta înseamnă cinci ore de studiu pentru fiecare curs pe săptămână. Nu e mult, deci trebuie să te gândești bine cum să folosești acest timp cât mai eficient, cu alte cuvinte cât timp vei studia un anumit material sau exercițiu, așa cum vom discuta mai departe.

Aceasta este și o ocazie neprețuită ca să identifici zonele unde poți să câștigi timp. Dacă de obicei petreci mult timp pregătindu-te dimineața, uitându-te la televizor sau navigând pe internet, ai putea să scazi timpul de la una sau mai multe dintre aceste activități ca să câștigi mai mult timp zilnic.

Stabilește cât îți ia să studiezi

O altă practică importantă e să măsori cât durează cele mai importante activități de studiu, precum cititul, recapitularea notițelor, scrierea de conspecte și rezolvarea seturilor de probleme. De exemplu, ca să afli cât durează să citești cartea, citește patru pagini, notează cât timp îți ia, apoi împarte numărul la patru și obține un număr estimativ al minutelor de care e nevoie pentru o pagină. De exemplu, dacă petreci patru minute pe pagină și ai o medie de 60 de pagini date în fiecare săptămână la un anumit curs, atunci îți va lua un total de 240 de minute sau patru ore ca să citești totul.

Acum aplică aceeași abordare celorlalte activități de studiu. Să presupunem că durează patru ore ca să termini de citit, o oră ca să recapitulezi notițele de la curs, două ore ca să scrii conspectele și trei ore ca să rezolvi un set de probleme. Dacă aduni timpul necesar pentru toate aceste activități, atunci vei vedea că durează 10 ore ca să faci totul. Dacă ai la dispoziție numai cinci ore pentru curs, ca în exemplul de mai sus, poți să vezi foarte ușor că planul tău nu e realist. Trebuie să prioritizezi.

Folosește timpii morți

Toți avem timpi morți sau scurte perioade de timp în viața de zi cu zi pe care nu le folosim pentru nimic productiv: așteptăm autobuzul, stăm în tren, mergem la școală, așteptăm să intrăm la doctor sau la dentist, stăm la coadă și așa mai departe. Acest timp nu e potrivit pentru studiu aprofundat, cum ar fi rezolvarea unor seturi de probleme dificile, dar îl poți investi în lucruri simple, cum ar fi să dai telefoane, să răspunzi la emailuri, să asculți podcasturi sau să recapitulezi notițe.

În liceu, îmi petreceam cele 20 de minute cât mergeam cu autobuzul terminând ce mai aveam de citit. Un prieten care studia în Praga trebuia să meargă 45 de minute cu tramvaiul la universitate, în fiecare zi, timp în care trecea în revistă notițele scrise de mână. O altă prietenă își suna părinții și bunicii în drum spre casă, după cursuri. Dacă îți folosești pauzele ca în exemplele de mai sus, vei avea mai mult timp fie pentru studii importante, fie pentru activități de relaxare care să-ți aducă satisfacție.

planifică-ți ziua

Toți cei care sunt guru ai productivității personale recomandă să petreci 10 minute pe zi ca să îți planifici ziua.² Care este scopul zilei? Ce trebuie să faci? Stabilește-ți prioritățile. Dacă vei face asta, vei identifica sarcini pe care poți să le combini și, astfel, îți vei organiza mai eficient ziua. Un alt beneficiu major al planificării este că te „constrânge" să îndeplinești anumite sarcini. Un studiu care a implicat 85 de studenți din Marea Britanie a arătat că studenții care planificau ce și când vor studia petreceau de două ori mai mult învățând în comparație cu cei care nu își făcuseră astfel de planuri.³

Fii organizat

Nu pierde timp căutându-ți pixurile și caietele de fiecare dată când începi să înveți. Cumpără lucrurile de care ai nevoie, organizează-le și păstrează-le astfel. Poate că timpul pe care-l petreci căutându-ți lucrurile nu e prea mare în alte circumstanțe, dar totul se adună. Dacă-ți ia mult să găsești tot ce ai nevoie ca să începi, poți să folosești asta ca scuză ca să nu mai studiezi deloc sau riști ca tocmai asta să devină o scuză.

Un fost coleg avea probleme fix cu asta. De fiecare dată când se întorcea acasă de la cursuri, nu avea energie ca să găsească tot ce avea nevoie ca să învețe. Așa că, în schimb, dădea drumul la televizor. Când asta a devenit o problemă din ce în ce mai mare, s-a hotărât să încerce ceva nou. În fiecare dimineață își aranja biroul cu manualul deschis și, alături, punea toate celelalte lucruri de care avea nevoie: caiet, creioane și markere. Prin urmare, a trecut peste obstacolul lui zilnic legat de studiu, și productivitatea lui a crescut substanțial.

Folosește un calendar și o listă de activități

Când aveam nouă ani, îmi aminteam programarea pentru tuns fără să fie nevoie să o notez în calendar. Dar, când aveam nouă ani, o tunsoare era de obicei singurul eveniment planificat într-o săptămână. În prezent, nu pot să fac față fără calendarul din telefonul mobil. Prin folosirea calendarului, sporesc capacitatea minții și las liberă memoria pentru lucrurile care chiar contează. Notarea activităților programate este esențială, potrivit lui David Allen, expert de renume mondial în productivitatea personală. El ne reamintește că efortul de a trebui să reținem lucruri banale ne răpește din timp și din energie. Prin urmare, el recomandă să (1) îți notezi toate întâlnirile în calendarul telefonului mobil și să le treci

Recenzii pentru Super Student

[caransebes · Evaluare: 5 din 5 stele]

Este o carte cu multe invataturi pentru toata viata ,nu doar pentru perioada de studentie.