Filosofia în Roma veche
()
În prezent indisponibil
În prezent indisponibil
Informații despre cartea electronică
Când romanii au adoptat genurile și tehnicile artistice grecești, nu și-au imitat în mod servil modelele, ci au creat opere de literatură și artă vibrante și originale. Același lucru este valabil și pentru filosofie, în pofida faptului că bogata tradiție filosofică romană este încă prea des tratată ca o simplă notă de subsol pentru istoria filozofiei grecești. Acest volum își propune să reafirme semnificația filozofiei romane și să exploreze „romanitatea” scrierilor și practicilor filosofice din lumea romană, străduindu-se să arate că romanii, în adaptarea lor creatoare a modurilor de gândire grecești, au dezvoltat forme sofisticate de discurs filosofic, conturate de propria lor istorie și instituții, concepte și valori - și nu în ultimul rând - de limba latină.
Despre filosofie în Roma veche, nu doar la noi, s-a scris mai puţin, în comparaţie cu interesul arătat altora din Antichitate sau din Orient. Aceasta, poate, mai cu seamă din cauza „vecinătăţii” greceşti care, de altfel, îi va fi fost model, de unde prejudecata că filosofia romană este doar o replică.
Ce-i drept, ca „fenomen originar”, filosofia greacă, deopotrivă prin limbaj şi prin reconstrucţii, a modelat-o pe aceea romană. Nici nu se putea astfel. Istoria greacă, atâta de bogată şi valoric exemplară prin înfăptuirile ei în ordine filosofică, nu se putea ignora. „Experienţa” greacă, de întemeiere, urma să fie preluată şi amplificată. Dacă romanii ar fi ignorat-o, repetând ceea ce istoriceşte se impusese paradigmatic, nu aveau decât a pierde şi ei şi Grecia, la urma urmelor, marea cultură greacă nerodind în altele. Așadar, romanii, de la Cicero, la Lucretius, la Seneca, la Marcus Aurelius, dintre cei mai proeminenţi, în ordinea filosofiei s-au format la şcoala greacă, fără a rămâne, totuşi la ea.
Mai întâi, filosofia pentru a fi romană avea nevoie de un limbaj potrivit limbii latine. Cicero, îndeosebi, avea să facă trecerea de la limbajul specializat al filosofiei în orizont grecesc, la acela latin. În timp, s-a făcut trecerea la limbajul primilor scriitori creştini de limbă latină, la acela al scolasticii şi la acela al primilor moderni. Bacon şi Descartes, primul în Anglia, al doilea în Franţa. La noi, Dimitrie Cantemir şi Samoil Micu au făcut trecerea de la latina filosofică medievală, la limbajele „naţionale”. Așadar, romanii nu au fost doar mimetici, ei impunând un limbaj care avea să facă istorie. Mai mult, filosofia romană este atât o continuare a filozofiei grecești, cât și un mod de gândire substanțial diferit.
Toate acestea sunt amplu dezvoltate în Filosofia în Roma veche pe care Editura Paideia o oferă tuturor acelora interesaţi de filosofie şi nu numai, cartea având capitole consacrate şi filosofiei istoricilor, filosofiei limbajului, filosofiei artei, retoricii. Pentru istoria mentalităţii, capitolul Filosofia erudiţilor (cu Plinius cel Bătrân, cu Aullus Gelius, cu Macrebius) este nemuritor. Totodată, în partea de încheiere, de la ultimii „antici” la primii „medievali”, se face trecerea firească de la filosofia veche la noua filosofie, proprie creştinismului.
Atât în formă, cât și în conținut, această carte este o creație editorială de seamă realizată de cunoscutul academician Gheorghe Vlăduțescu, specializat în filosofia din Roma Antică.
„Fără îndoială că, în filosofie, romanii nu reconstruiau asemenea grecilor, dar, erau totuşi, o alternativă la aceştia. Urmându-i, punându-se sub semnul lor, ei n-o făceau decât pentru a învăţa să zboare singuri. Supunerea, deci, ca un fel de viclenie a raţiunii, era prima mişcare, necesară pentru emancipare.” (Gheorghe Vlăduțescu)
Legat de Filosofia în Roma veche
Cărți electronice asociate
Istoria filosofiei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriViata. Marea istorie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIstoria nebuniei in epoca clasica Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCREȘTINISMUL. Istoria unei idei și a modului în care aceasta ne-a modelat lumea Evaluare: 5 din 5 stele5/5CUM GANDESTE LUMEA. O istorie globală a filosofiei Evaluare: 5 din 5 stele5/5Frontierele cunoașterii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofia Antică Evaluare: 5 din 5 stele5/5Grecii: O istorie globala Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMitologia orientala: Mastile Zeului - vol. II Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOamenii istoriei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofia in Evul Mediu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTartaria - Ultima Cruciadă Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCrearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPolimatul Evaluare: 2 din 5 stele2/5Cu fața spre Bizanț Evaluare: 4 din 5 stele4/5Tragedia păcii imposibile. Eternele ciocniri sub schimbătoarele hegemonii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Eroi ai istoriei. O scurtă istorie a civilizației din vremurile străvechi până în zorii epocii moderne Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCivilizația clasică. O istorie în zece capitole Evaluare: 5 din 5 stele5/5Literatura Rusă Evaluare: 5 din 5 stele5/5O Volta: de la ratiune inspre emotii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriComplexitatea Universului și limitele cunoașterii (Eseu de cosmologie ficțională) Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOdiseea zeilor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofii care au influențat dezvoltarea umanității Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCaietul 10. 1932-1935. Filosofia lui Benedetto Croce Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCartea mică a filosofiei: – Evaluare: 5 din 5 stele5/5Sfinxul rus. Idei, identităţi și obsesii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Filosofia felina Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriO istorie a emotiilor umane Evaluare: 5 din 5 stele5/5De la animé spre ceriu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOrigini: 14 miliarde de ani de evolutie cosmica Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Filosofie pentru dvs.
Incurcarea cuantică și inconștient colectiv. Fizica și metafizica universului. Noi interpretări. Evaluare: 4 din 5 stele4/5Moartea: Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice Evaluare: 4 din 5 stele4/5Cine sunt eu? O călătorie prin mintea ta Evaluare: 5 din 5 stele5/5O MINTE LINIȘTITĂ. Învățături budiste pentru dobândirea păcii interioare Evaluare: 5 din 5 stele5/5Pacea începe în noi Evaluare: 5 din 5 stele5/5Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofia Antică Evaluare: 5 din 5 stele5/5Controlează-ți emoțiile: Evită sindromul de burnout Evaluare: 5 din 5 stele5/5Si nu uita sa fii fericit Abecedar de psihologie pozitiva Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări50 de clasici. Filosofie Evaluare: 3 din 5 stele3/5Relații distructive Evaluare: 5 din 5 stele5/5Întreabă un filosof: Răspunsuri la cele mai importante și neașteptate întrebări Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLogica și gândirea critică în dezvoltarea personală Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriInghite Platon, nu Prozac! Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIncrederea in sine O filosofie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofie: Noțiuni de bază, Volumul 2 Evaluare: 5 din 5 stele5/5Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDragostea. Gene egoiste, chimie sau romantism? Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMisterul civilizației umane Evaluare: 5 din 5 stele5/5Eroarea lui Broca Evaluare: 5 din 5 stele5/5Întâmplări în irealitatea imediată Evaluare: 3 din 5 stele3/5Ce este filosofia antica? Evaluare: 5 din 5 stele5/5Filosofie: Noțiuni de bază, Volumul 1 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriViata buna: O introducere in etica Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDezlegând misterele nașterii și morții... și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDe ce (nu) suntem fericiți? Evaluare: 5 din 5 stele5/5BEAUVOIR. O viață Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFemeile vin de pe Venus, barbatii de la baut Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFilosofia ca mod de viata: Sursele autenticitatii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Recenzii pentru Filosofia în Roma veche
0 evaluări0 recenzii