Moreni 2002: Clipe in istorie

De Vasile Dragomir

Volumul "Moreni 2002 - clipe în istorie" este una dintre acele rare cărţi pe care, chiar după ce-ai citit-o din doasca-n doasca, stai sa te întrebi în ce categorie sa o clasezi. Probabil într-o categoric numai a ei! La primele pagini, pare mai mult "cine-roman": manaţi de cursul povestirii ne apropiem tiptil deporţile oraşului Moreni, le tot dam ocol, cu o minuţie baroca a detaliului care mult i-ar fi plăcut lui Lope Felix de Vega Carpio. Pe măsura ce aşteptarea se prelungeşte, unghiurile se schimba, pana ce, asemenea Diavolului şchiop "El Cojuelo", ajungem sa ne apropiem de sus privind din văzduh urbea - aproape ca ridicam acoperişurile caselor ca sa studiem în de-amanunt viaţa de zi cu zi a morenarilor.
Ca urmare, parcurgerea acestui volum, starneşte cititorului o subtila plăcere, pe care nu ai aştepta-o din partea unui demers care, în fond, se doreşte a fi o "simpla" monografie a oraşului Moreni. Prin insistenţa sa, prin unghiurile complexe de abordare, care impun cititorului o mare concentrare, rasplatindu-1 însă prin plăcerea ineditului, "Moreni 2002 - clipe în istorie" este cu mult mai mult decat o simpla monografie!. De fapt, demersul autorilor Vasile Dragomir şi Ion Stoica - se situează undeva la limita inefabila dintre eseu, pictura hiper-realista, reportaj şi jurnalism de investigaţie, propunandu-şi un scop extrem de ambiţios: "a înţelege omul anului 2000 din Moreni". (Tudor Pacuraru - Critic literar)

• Limbă: Română
• Editor: Vasile Dragomir
• Data lansării: 31 oct. 2016
• ISBN: 9781370017362

Previzualizare carte

MORENI 2002 - CLIPE ÎN ISTORIE

Ing. Vasile Dragomir, Prof. Ion Stoica

Coperta: Marian Marinescu

Copyright 2002 Vasile Dragomir, Ion Stoica

Ediția Smashwords

Vasile Dragomir Tel: [phone]; E-mail: [e-mail]

Ion Stoica Tel: [phone]

MULŢUMIRI

La realizarea acestei cărti au participat mai multe societăţi sau firme carora le exprimam cordiale mulţumiri si o vie recunostiinta.

-S.C.Detubari Sonde S.A. Floresti - d-lui Director Ing. lonita Ion

-S.C.Foraj Sonde S.A. Moreni - d-lui Director Ing. Vasile Juravle

-S.C.Percomar Prod SRL Targoviste - d-lui Director Ing. Dumitru Nedelcu

-S.C.Eugen Impex SRL Filipesti Targ - d-lui Gigi Bondaret

-S.C.OIimp SRL Moreni - d-lui Adm. Gheorghe Posirca

-S.C.Novacom S.A.Moreni - d-lui Adm.Ing.Grigore Marin

-S.C.Rulf SRL Moreni - d-lui Adm. Ing. Cristian Rusu

-S.C.Exromfor Consulting SRL Ploieşti - d-lui Ing. Radu Popescu

-S.C.IGO SRL Floresti - d-lui Ing. Cristian Georgescu

-S.C.May SRL Ploieşti - d-lui Ing.Aurel loachimescu

-S.C.Record S.A. Moreni - d-lui Adm. Constantin Oprea

-S.C.Dogicom SRL Oneşti - d-lui Adm. Petre Hazu

-S.C.Ged Expert SRL Deva - d-lui Adm. Exp.Contabil Constantin Piesa

De asemenea aducem mulţumiri pe aceasta cale d-lui Primar Jurist Ion Lazarescu, d-nei secretar Jurist Gabriela Nitulescu, colectivului direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei Moreni conduse de Ing. Daniel Anculescu (Cristina Boje, Carmen Popescu, Dodu Popa. Guiu Constantin), directorului management piaţa Muncii A.J.PO.F.M. Dambovita Ing. Picioruş. Ion si coordonatorului local Moreni Ing. Vasile Arhip.

Se cuvine sa mulţumim deasemenea directorilor generali ai marilor unitati economice ai oraşului , Ing. Stelian Ivana - Schela de Petrol Moreni, Ing. Juravle Vasile - S.C.Foraj Sonde S.A. Moreni, Ing. Vasile Bratu - S.C.Imut S.A.Moreni, Ing. Ion Manu - S.C.Automecanica S.A.Moreni, Ing. Mircea Baicoianu - S.C. Petromservice S.A.Moreni, Ing. Constantin Baloiu - S.C.Como S.A., pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoziţie date, situaţii, statistici în timpul documentarii noastre.

Întrucat aceasta carte ce se doreşte o fotografie a anului 2002 pentru oraşul Moreni a întarziat sa apara din motive obiective (lipsa banilor) ne face plăcere acum (1 august 2003) sa aducem mulţumiri Parlamentului Romaniei si d-lui preşedinte Ion lliescu care au contribuit ca. pe data de 19 Iunie 2000, sa apară în Monitorul Oficial legea prin care oraşul Moreni sa devină municipiul Moreni.

Legat de acest eveniment Consiliul Local Moreni a hotărat în şedinţa extraordinara din 1 august 2003 ca ziua de 8 septembrie (ziua petrolistului) sa devină si ziua municipiului Moreni.

PREFAŢA

Instantaneu în zori de mileniu

Universul cărţilor este o lume aparte, derutanta la primii paşi, dar pe care, odată cu trecerea anilor, începi sa o cunoşti din ce în ce mai bine. Astfel, numai arareori titlul spune într-adevar ceva despre conţinut dar, în pofida artificiilor mereu noi uzitate de autori, ochiul cititorului experimentat cu greu poate fi înşelat - din primele pagini îţi dai seama daca ai în faţa un roman, proză memorialistica ori vreo mixtura eseistica, aşa cum se obişnuieşte azi, nou experiment pe muchie de cuţit în spaţiul îngăduitor al cuvantului tipărit.

Volumul Moreni 2002 - clipe în istorie este una dintre acele rare cărţi pe care, chiar după ce-ai citit-o din doasca-n doasca, stai sa te întrebi în ce categorie sa o clasezi. Probabil într-o categoric numai a ei! La primele pagini, pare mai mult cine-roman: manaţi de cursul povestirii ne apropiem tiptil deporţile oraşului Moreni, le tot dam ocol, cu o minuţie baroca a detaliului care mult i-ar fi plăcut lui Lope Felix de Vega Carpio. Pe măsura ce aşteptarea se prelungeşte, unghiurile se schimba, pana ce, asemenea Diavolului şchiop El Cojuelo, ajungem sa ne apropiem de sus privind din văzduh urbea - aproape ca ridicam acoperişurile caselor ca sa studiem în de-amanunt viaţa de zi cu zi a morenarilor.

Fiindcă nimic nu scapă: suprafaţa trotuarelor, debitul izvoarelor, stradania profesorilor, numărul şi felul răsadurilor, scorni la ultimele alegeri.

Fiindcă nimic nu e uitat: numele fochistului şcolii, preocupările comerciantului chinez,cei doi alegatori din strada Ciocarliei sau cele 1448 hectare de pădure din junii oraşului.

Ca urmare, parcurgerea acestui volum, starneşte cititorului o subtila plăcere, pe care nu ai aştepta-o din partea unui demers care, în fond, se doreşte a fi o simpla monografie a oraşului Moreni. Prin insistenţa sa, prin unghiurile complexe de abordare, care impun cititorului o mare concentrare, rasplatindu-1 însă prin plăcerea ineditului, Moreni 2002 - clipe în istorie este cu mult mai mult decat o simpla monografie!. De fapt, demersul autorilor Vasile Dragomir şi Ion Stoica - se situează undeva la limita inefabila dintre eseu, pictura hiper-realista, reportaj şi jurnalism de investigaţie, propunandu-şi un scop extrem de ambiţios: a înţelege omul anului 2000 din Moreni.

Şi - placuta surpriză! - cei doi autori chiar reuşesc sa realizeze ceea ce şi-au propus, deschizand ferestre inedite asupra vieţii de zi cu zi a unei comunităţi, în întreaga sa complexitate umana, sociala, istorica şi culturala. Este o cu totul neaşteptata reactualizare a străvechiului gen literar al catagrafiei, în zorii mileniului al treilea.

Acest gen monografic integrator situat undeva la limita dintre etnografie, eseu şi istoriografie, a avut momentul sau de glorie acum mai bine de un veac, ajungand la clasicism în anii 20 - 30 ai secuiului trecut. Deşi aparţine, prin filiaţiile sale livreşti, unei familii atat de vechi, lucrarea lui Vasile Dragomir şi Ion Stoica ni se înfăţişează proaspăta, nemarcata de iz arhivistic - ceea ce denota faptul ca, asemenea monografiilor dedicate în ultimii ani cartierelor pierdute ale Bucureştilor, demersul nu este unul imitativ, cu atat mai puţin unul epigonic, ci o pornire sincera şi vitala, care îşi afla sursa în actualitatea fiinţării unei comunităţi umane.

Care este, însa, sensul profund al acestei paradoxale renaşteri? Fara îndoiala, lacunele istoriei oficiale şi sentimentul, marcat de o discreta tristeţe, al iminenţei unei schimbări de dimensiuni istorice - convingerea ca ne aflam într-un moment de echilibru, cu tendinţe spre negativ.

În ce priveşte lacunele istoriei oficiale, aceasta a fost motivaţia principala ce l-a determinat pe un Dimitrie Guşti sa declanşeze, acum trei sferturi de veac, o cercetare pe front larg a universului satului romanesc tradiţional, creionand - prin studii ramase şi astazi de referinţă - o istorie a unui univers anistoric, care totuşi a servit drept bază timp de aproape un mileniu existenţei poporului roman, deşi a fost pe nedrept ignorata de istoriografia Secolului Romantic. Aceeaşi pornire de dezcenzurare a istoriei a produs, în ultimul deceniu, mai multe lucrari de referinţa asupra cartierelor bucureştene dispărute sub lamabuldozerului în anii 80. dar, în aparenţa, o asemenea paradigma nu se potriveşte cu Morenii, unde ochiul trecătorului grabit nu sesizează nici o ruptura, nici o cenzură de-a lungul ultimelor decenii. Este însa doar o aparenţa! Dincolo de falsul aerpatriarhal al urbei tihnit aşezate între dealuri împădurite se afla unul dintre centrele de avangarda ale industriei romaneşti - morenarii numarandu-se printre puţinii romani care au exportat înca din anii 70 automobile în Germania, iar în prezent întreţin un parc rulant la Kandahar. E drept, nu orice fel de parc rulant - e vorba de autoblindate pe roţi, specialitatea tainica a acestor oameni discreţi, dar primitori, care au aceeaşi discreţie eficienta, au contribuit decisiv, prin munca lor de înalta specializare, la realizarea podului rutier unicat de la Agigea, la finalizarea circuitelor centralei nucleare Cernavoda şi la alte multe lucrari de referinţa ale secolului ce tocmai s-a încheiat. Ca sa nu mai pomenim de faptul ca multe confecţii purtand prestigioasele grife Pierre Cardin, Versace sau Hugo Boss tot de la Moreni pleaca spre vitrinele din Roma, Paris, Viena sau Londra!

Asistam, deci, la un fenomen fara precedent la noi în ţară: deschiderea unui oraş parţial închis, pe care capacităţile industriale strategice l-au condamnat.

Paginile descriptive alternează, într-o plăcuta diversitate, cu fragmente explicit asumate de personalităţi locale - directori de şcoala, conducători de întreprinderi. Poate cel mai semnificativ în acest sens este capitolul VI al lucrării - intitulat simplu Viaţa. Daca nu i-aş cunoaşte pe autori, i-aş suspecta ca s-au inspirat din romanele caleidoscopice ale lui John Dos Passos; demersul lor este unul genuin, asumat cu deschidere faţa de oamenii locului. în numele / pentru care scriu - şi poate cel mai grăitor detaliu este apariţia treptata, în aceasta secţiune a lucrării, a unor ilustrţii prezentand pur şi simplu mulţimea - la sarbatori - la targuri - la munca. Un ochi atent şi avizat poate surprinde însa, în aceste instantanee de mulţime, figura autorilor, prezenta undeva, nici în prim-plan, nici în planul doi - adică exact acolo unde se situează şi în planul abstract al povestirii, ca urmare a faptului ca accepta treptat să-şi abandoneze prerogativele, lăsand concetăţenilor privilegiul asumării scriiturii.

Sub aspect formal, este un demers riscant, care s-ar fi putut solda cu dizolvarea unităţii narative a demersului. Totuşi, monografia are o solida ancorare referenţiala, ceea ce nu îngăduie polifoniei sa se transforme în cacofonie. Aceasta refercnţialitate se manifesta însă într-un mod surprinzător: nu la nivelul lucrurilor, ci la nivelul impalpabil al sufletelor. Profitand de aparenta absenţa a celor doi dirijori, feţe noi ies din anonimat în prim-planul naraţiunii, dar nici o clipa armonia ansamblului nu e tulburata: peste tot regăsim aceeaşi viziune şi aceeaşi atitudine demnă, curajoasa, solid ancorata la nivelul filosofici de viaţă a morenarilor - care pare a fi, în fond, principala preocupare a volumului. Da, urbea se schimba. într- adevar, nu întotdeauna se schimba în bine. Dar schimbarea e în firea lucrurilor, iar noi trebuie sa îi facem faţă cu demnitate. Surprinzător, nu regăsim în acete proaspete nimic din acea panică a conspiraţiei planetare, nimic din acea agitaţie sterila ce adesea marchează expectativele de viitor în marile metropole - am putea spune ca Morcnii sunt mai pregătiţi pentru globalizare decat multe capitale ale lumii de astazi! Sursele sunt, evident, mioritice - expresie actualizata atot ceea ce are mai bun romanul de la munte. Totuşi, nu este o atitudine genuină, folclorica. Noi şi noi feţe se perinda în avanscena naraţiunii, dar limbajul rămane elaborat, şlefuit de frecventarea marii literaturi, şi asta chiar în cazul exponenţilor intelectualităţii tehnice - ceea ce va spune multe viitorimiidespre elitele morenare ale acestor ani, marcaţi de nu puţine lipsuri, dar şi de aura inimitabila a adevăratei culturi.

Şi de-abia ce ne obişnuisem cu perindarea molcoma de voci ca, în ultimele pagini, autorii revin din nou în lumina rampei. De aceasta data, cedand discret patriotismului local, ne aduc în atenţie caţiva (dar nu puţini!) fii de-ai urbei care au adus contribuţii importante în domeniul ştiinţelor, artelor şi sporturilor. Ar putea parca un final convenţional, dar şi de aceasta data autorii reuşesc sa iasă din şabloane! întreg demersul este rotunjit printr-un surprinzător final deschis - enumerarea acelor morenari de seama ce sunt răspandiţi prin cele patru colţuri ale ţarii.

TUDOR PACURARU - CRITIC LITERAR

INTRODUCERE - PORȚILE CETĂȚII

INTRAREA VESTICĂ A ORAȘULUI MORENI

RAUL CRICOVUL DULCE

I

Zumzetul traficului intens de pe moderna șosea a magistralei europene E60 a rămas în urmă. Drumul inter județean 720 CîmpinaMoreni (Harta turistică a județului Dîmbovița editată de Oficiul Județean de Turism ) părăsește ultimele case ale satului prahovean Dițești și pătrunde într-o pădure relativ tînără, cu urme ale barbariei ultimilor ani. La un moment dat atenția ne este atrasă de însemnele plasate pe marginea șoselei.

Intrăm în județul Dîmbovița și într-o nouă așezare - Morenii.

INTRAREA ESTICĂ A ORAȘULUI MORENI

Poarta estică de intrare în Moreni nu este în cea mai fericită postură. Două dintre simbolurile reprezentative ale orașului: petrolul și roata zimțată (ce semnifică industria constructoare de mașini!) încearcă să ne sugereze care este (încă!) structura economică de bază a așezării.

LIMITA DE JUDEȚ

Limita de județ a fost fixată în urma împărțirii administrative din 1968 (Stoica Ion, Lăzarescu Ion, Pagini de monografie, Moreni 2001, Tipografia .Veronica., 2001, 350 pagini ), de-a lungul timpului avînd alte coordonate. În 1931 limita era situată pe actuala stradă Sirius, pe locul Școlii nr. 2, delimitînd comuna Stravopoleos, a județului Prahova, de comuna Gura Ocniței, a județului Dîmbovița (Stoica Ion, Pagini de monografie școlară - Școala nr 2 Moreni- Schela Mare-Sirius, manuscris, Moreni, 1997), ca în 1945 raul Cricovul Dulce să despartă comuna Stravopoleos a județului Dîmbovița, de comuna Moreni a județului Prahova (Stoica Ion, Școala nr 1 Moreni- Stavropoleos, manuscris 1998, 75 pagini), așa cum era limita la începutul secolului al XX-lea.

II

Munții Leaota si Bucegi își ridică semeți varfurile spre înălțimi, undeva spre Nord. O șosea asfaltată 710 A Moreni Pucioasa (Harta turistică a județului Dambovița, 1984) iși face loc printre livezi de măr și prun, venind de la Iedera.

INTRAREA DINSPRE VALEA LUNGĂ

Trece podețul peste paraul Sîngeriș și pătrunde pe poarta spre cetatea petrolului. Pecetea orașului lipsește de aici. Prin 1989 exista, suspendat la 5 m deasupra șoselei, un simbol reprezentativ ce încerca să surprindă activitățile de bază ale locuitorilor așezării: petrolist, confecționer confecții, constructor, metalurgist, mecanic etc. Flacăra amintind de focurile din Moreni și cartea întregeau imaginea peceții de la poarta nordică a orașului. Mult spre vest, dincolo de Cricov, un alt drum, acum tot mai puțin utilizat, lega Stravopoleos de Colibași.

III

DRUMUL.JUDEȚEAN 720 - INTRARE DINSPRE TARGOVIȘTE

Imaginile vitejilor domni ai Țării Romînești, Turnul Chindiei, Curtea Domnească, cetatea Targoviștei, au rămas în urmă cu aproximativ 10 km. O pădure tînără de foioase se întinde pînă la poalele dealului, însoțind șoseaua ce șerpuiește printre fagi și stejari. Un drum nemodernizat, intrat în conștiința localnicilor ca fiind drumul sării, nu îndrăznește să se ia la luptă cu dealul, ocolindu-l pe la bază. Șoseaua modernizată intră în cetatea morenarilor pe traseul stabilit la începutul secolului al XX-lea, o dată cu exploatarea petrolului în zonă. Pe dreapta, pecetea orașului construită pe un postament masiv, încearcă să surprindă pulsul vieții din urbe. Găsim acolo simbolul petroliștilor, constructorilor de mașini, slujitorilor condeiului și spiritului uman, etc. în imediata apropiere, valsul cumpenelor de la turlele sondelor, amintesc că încă mai există petrol în Moreni. Suntem pe drumul județean 720, drum ce leagă Moreniul de reședința județului Dîmbovița.

IV

O imagine identică și spre poarta sudică a așezării, unde există aceeași pecete.

Raul Cricovul Dulce separă comuna unde s-a născut marele Caragiale de orașul petroliștilor.

POARTA NORDICĂ - DINSPRE GHIRDOVENI

După ce trecem podul, pe dreapta, însemnele specifice ne amintesc că am intrat în Moreni. Un șugubăț ne povestește simbolistica peceții prin umorul ce nu i-a lipsit niciodată romînului.

Omule, dacă nu înveți carte, ajungi la sondă și te arde focul, dovadă că această creație a apărut în anii '70 ai secolului trecut, cand meseria de petrolist, apreciată ca dificilă, era ocolită de oamenii ce aveau la dispoziție mii de alte locuri de muncă.

Porțile de la intrarea în cetatea petrolului rămîn documente peste ani despre ceea ce înseamnă Morenii în anul 2002, așa cum o altă pecete ne arată satul Moreni din urmă cu două veacuri. Din nefericire, începutul de mileniu a găsit Moreniul fără însemnele heraldice oficiale.

PECETEA ORAȘULUI MORENI ÎN 1850

CAPITOLUL I STRUCTURI GEOGRAFICE

I

DEPRESIUNEA MORENI

S-a afirmat, pe bună dreptate, că Subcarpații reprezintă cea mai originală parte a Carpaților romînești (Sarcu Ion, Geografia fizică a Republicii Socialiste Romînia, Editura Didactică și Pedagocică, București, 1971), care nu se repetă la nicio altă catenă muntoasă europeană în forme asemănatoare.

Ceea ce frapează în primul rînd este adaptarea reliefului la structura tectonică. Aici dealurile corespund cu anticlinale, iar depresiunile cu sinclinale. În această regiune, cele mai înalte varfuri ating 500-600 metri, în zona nordică a localității, pe formațiunile pliocen inferioare sau helvetiene. În partea sudică a localității înălțimile au sub 500m, pe formațiunile levantine (Buga Dragoș, Zăvoianu Ion, Județul Dîmbovița, Editura Academiei, București, 1974).

MORENI - DEALUL ȚUICANI

În partea sudică este evidentă zona de Cîmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce (Niculescu Gheorghe, Nedelcu Elena, Iancu S, Nouvelle contribution a l'etude de la morphologie glaciar des Charpates roumaines, București, 1960) cunoscută sub numele de Cîm pia Măgurii (Mihăilescu Vintilă, Dealurile și cîmpiile Romîniei, Editura Științifică, București, 1966) sau Piemontul Măgurii (Valsari George, Campia romană, 1915) care se diferențiază de zonele vecine, nu numai alti metric, dar și prin particularitățile fizicogeografice.

Puțin amintită în încercările monografice despre localitatea Moreni, această cîmpie este evidentă în partea extremă sudică a localității, datorită unei denivelări de 100-150 metri f ață de Subcarpați, cu unde coboară, sub o pantă lină, de la peste 400 m cat are în nord, la 320 m cat are în sud.

Fragmentarea reliefului este dată de afluenții raului Cricov și ai paraielor Tisa și Pascov. Dealurile cele mai cunoscute sunt: Bana, Piscuri, Rapa Țuicanilor, Cristian, Mara, Pleașa, Schela Mare. Așezarea propriu-zisă sa dezvoltat la început pe dealuri (Piscuri, Satul Pleașa Satul Țuicani), consolidîndu-se în zona depresionară, de-a lungul Cricovului.

Cricovul, în evoluția sa geologică, are mai multe terase (Stoica Ion, Lăzărescu Ion, Ibidem ), dezvoltate în special pe dreapta raului. Albia majoră delimitează cursul acestuia, avînd o extindere în lățime de 30-100 m.

II

Clima își pune amprenta asupra tuturor componenților învelișului geografic: vegetație, soluri, ape, aspectul reliefului, fiind, la rîndul ei, influențată de acestea. Prin poziția sa geografică, la contactul dintre cîmpia înaltă și subcarpați, avînd culoarul larg al Cricovului spre zona montană (priveliștea spre Bucegi este încîntătoare în unele momente ale zilei), Morenii sunt situați într-un climat temperat continental.

III

PODUL PRINCIPAL PESTE RAUL CRICOVUL DULCE

Regiunea geografică Cricovul Dulce face parte din bazinul hidrografic al Ialomiței. Regimul hidrografic a fost influențat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Cricovul Dulce are o alimentare pluvionivală cu ape mari de primavară, rezultate din ploi și din topirea zăpezilor, și cu viituri de vară provocate de ploile cu caracter torențial. O asemenea viitură, în 20 iunie 2001, a surprins pe toată lumea. Înălțimea apei a depășit 550 cm, apa Cricovului ajungînd pînă pe strada Teiului.

Încercările de reamenajare a Cricovului au salvat orașul de la inundație, cu toate că blocurile din zona Panduri sau restaurantul ,,Central" au fost afectate de apă.

PARC DE ALIMENTARE CU.APĂ POTABILĂ - BANA

Cricovul are un debit multianual de 2,60 m.c./s (Stoica Ion, Dezvoltarea social-economică și politică a localității Moreni între anii 1944-1988, manuscris, 1989), cu o scurgere de aluviuni în suspensie de 5-20 t/an. Gradul de mineralizare este destul de ridicat, Cricovul transportand ape clorurate, cu valori cuprinse între 500 și 1000 mg/l. Faptul că apele bicarbonate au devenit clorate este cauzat nu numai de factorii naturali (intersectarea cutelor diapire), ci și de intervenția omului (deversarea în rau a apelor de zacămant de la exploatăril a apei menajere etc.). În ultimul timp, spre bucuria copiilor, probabil în urma scăderii activității economice, pe malurile raului au apărut pescarii cu undițe improvizate.

Apele freatice și grele subterane de adîncime sunt sursele de aprovizionare a populației. Actualmente, numai o mică parte din necesarul de apă se procură de pe raza localității. .Piatra de temelie la casa noii stații de apă a comunei, în Podei (Arhiva Școlii nr. 3, Adresa 4742 a Primăriei Moreni către Școala de Băieți, dosar 10, fila 18) s-a pus la 12 decembrie 1943, de atunci necesarul de apă crescînd permanent. Sursele de alimentare cu apă a localității sunt acum la Iedera, Tisa și la barajul Paltinul din județul Prahova. Numeroase rezervoare situate pe Bana (1000 m3), pe Plai (30 m), în Schela Mare, asigură capacitatea de stocare pentru o anumită cantitate de apă. Cu toate acestea, aprovizionarea populației cu apă potabilă se face resrictiv, după program (5-9 și 17-20). În cartierul Țuicani există un bazin cu apă potabilă, amenajat de Petromservice Moreni.

O referire completă asupra surselor și necesarului de apă al localității se va face în capitolul MUNCA în dreptul S.C.G.C.L.T. Moreni.

LACUL NISIPOASA îN TIMPUL VERII

Apele freatice de adancime sunt aproape inexistente datorită condițiilor geo-litologice care nu au facilitat acumularea și circulația lor. Singurele apariții de apă se manifestă sub formă de izvoare, cele mai cunoscute fiind Fîntîna lui Tudor, Pascov, Sangeriș, Bana, Dobrești, Păcurile etc.

Lacurile sunt lipsite de importanță. Spre sud leagul Neagra este puțin cunoscut localnicilor, lacul de la Nisipoasa este frecventat uneori de copiii care doresc să se întreaca la pescuit, la fel ca și bazinul de acumulare amenajat pe cațiva zeci de m2, pe dealul Cristian, folosit în special pentru adăpatul vitelor de pe Islaz.

Anul 2002 a însemnat pentru Primarie continuarea acțiunilor de regularizare a cursului Cricovului Dulce, și de amenajare a raului pe lungimea aferentă centrului orașului, element ce poate deveni un element interesant pentru sectorul recreeativ al populației.

IV

Solurile înt.lnite aici s-au format în condiții diferite de climă, vegetație etc. (Chițu Constantin, Relieful și solurile Romîniei, Editura Scrisul Romînesc, Craiova, 1975)

Solurile brune apar pe terenuri slab înclinate (pe culmi, pe fire de vale), formate în general din argile, argile nisipoase și nisipuri argiloase.

Solurile brune podzolite se dezvoltă pe versanții puternic înclinați, pe materiale formate din argile nisipoase.

Solurile brune acide se află pe culmile cele mai înalte din împrejurimile Moreniului. Din cauza acidității mari și a altitudinii, pe aceste soluri s-au dezvoltat fanețele și pădurile.

În zona fanețelor și islazurilor se află și pseudorendzine. Sunt evoluate pe marne și marne argiloase.

Regosoluri sunt soluri erodate puternic. Formele cele mai avansate ale eroziunii de suprafață se întalnesc în special pe versanții însoriți, cu expoziție sudică și estică, puternic înclinați, unde învelișul de sol a fost îndepărtat. Au o fertilitate slabă și cu greu pot fi folosite în agricultură (vezi partea estică a dealului Țuicani).

Solurile aluviale si aluvo-coluviale se înt.lnesc în lunca Cricovului.

Alunecările de teren sunt de tipul celor în valuri și brazde, mai rar de tipul alunecărilor curgătoare. Masa alunecată este foarte eterogenă, cu stratificația orizonturilor de sol deranjată a sedimentelor (Pietriș). Aceste alunecări sunt în general recente, marea majoritate sunt active (Piscuri) sau reactivate (țuicani). Ele nu sunt de mare amploare, rareori producînd pagube materiale.

Scoarța terestră este împînzită de zeci de mii de km de țeavă prin care circulă (au circulat) apă, gaze, petrol etc. Solul este puternic influențat de activitatea industrială petrolieră, existînd porțiuni scoase din circuitul natural

(Bana, Vf. lui Stanciu, Piscuri). Scoarța este plină de infiltrații rezultate din munca din industria petrolieră.

Refacerea potențialului biologic al solului va necesita mulți ani de muncă, scoarța terestră urmînd să păstreze sute de ani urmele activității petroliere și miniere.

PĂDUREA DE FOIOASE BANA

V

Factorii climatici și de relief impun condiții de vegetație Vegetația întregește peisajul specific al localității, fiind bogată și variată, pornind de la zonele cu predominarea vegetației ierboase caracteristicile fanețelor naturale, trecînd prin terenurile de cultură și ajungînd la foioase care înconjoară ca un brau întraga localitate.

Din punct de vedere floristic, ne situăm în zona forestieră, antropogenă de defrișări a vegetației lemnoase și instalarea treptată a regimului economic industrial provocînd modificări profunde atat în ambianța bioclimatică a localității cat și în ciclul relativ al solurilor. În cele șase păduri principale din zonă, ce se întind și pe teritoriul administrativ al orașului Moreni (pădurea Pleașa 184 ha, pădurea Hula Pascov 184 ha, pădurea Bana 397 ha, pădurea Nisipoasa 157 ha, pădurea Cervenia 94 ha, pădurea Tisa 460 ha) ponderea principală o dețin arborii de fag, stejar și alte foioase. Din totalul de 3514 ha, cat are suprafața Morenilor, pădurile reprezintă 54%, avînd ponderea principală în cadrul terenurilor neagricole.

Suprafața de 957 ha are ca destinație activități agricole, fiind repartizată viilor și livezilor (222 ha), culturii plantelor (195 ha). Cea mai importantă suprafață este deținută de pășuni și fînețe (540 ha). Prin intervenția directă a omului peisajul vegetativ natural a suferit mari transformări, unele pozitive (plantarea zonelor nepro ductive cu specii adaptabile solului respectiv), altele negative (pășunatul extensiv, distrugerea vegetației forestiere). În perspectiva creerii unui mediu ambiental cat mai propice, va trebui regandită acțiunea omului în relația cu mediul înconjurător. Va trebui să se insiste pe menținerea suprafețelor împădurite, oprindu-se defrișările dezastruoase; este necesară readucerea în circuitul vegetativ a terenurilor neproductive prin realizarea de plantații cu nuc, salcîm, alte specii ușor adaptabile, astfel încat să nu fie lăsat gol nici o margine de apă, nicio rapă, nicio pășune, niciun loc sărac.

Școala trebuie să-și aducă o contribuție importantă în educația ecologică a tineretului (Brînzaru Mihaela, În mijlocul naturii - Culegere de lecturi și poezie adresată elevilor, Moreni, 2000, manuscris ), astfel încat peisajul vegetativ să fie readus optim pentru relația om-economie-natură.

VI

ELEMENTE DE FAUNĂ

Fauna, mult redusă cantitativ atat în cadrul speciei, cat și al numărului de specii, este reprezentată de vertebrate și nevertebrate. Animalele din încrengătura vertebrate au cea mai mare răspîndire în clasa bratacienilor, reptilelor, păsărilor, mamiferelor și peștilor. Nevertebratele sunt reprezentate de încrengătura protozoare, celenterate, viermi, moluște, antropode.

Ocrotirea faunei se impune ca o necesitate nu numai pentru valoareaa ei cinegetică, dar și pentru faptul că unele animale sunt pe cale de dispariție, în special din cauza braconajului șo activităților economice desfășurate tot mai mult în arealul de viață al animalelor sălbatice.

Animalele sălbatice sunt reprezentate în special de clasa mamiferelor (bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine, iepuri). Pe malul Cricovului, în decorul sonor al broaștelor și-au făcut apariția rațe și gaște domestice, semn că apa raului devine tot mai propice vieții.

CAPITOLUL II AȘEZAREA

MORENI - IMAGINI DE PE VARFUL ȚUICANI

MORENI - CARTIER FABRICA DE CONFECȚII

CENTRUL.ORAȘULUI MORENI

Așezarea, ca organism social-economic, a apărut în timp și s-a dezvoltat sub influența factorilor demografici și a tot mai complexelor cerințe ale vieții materiale și spirituale.

Celulele componente ale satului, sunt, dacă nu identice, omogene ca acțiune. De aici și aspectul de uniformitate a componentei gospodăriilor și în general al satelor din zonă, pînă la marea transformare produsă de exploatarea industrială a petrolului.

SCURT ISTORIC

Prima atestare documentară a Moreniului  datează din timpul lui Petru Cercel, voievodul care în 1584, iunie, 18, întărește Jupînesei Caplea și nepoților ei, Badea și Calotă postelnici, satele Drăgănești și Moarile în urma unor judecăți.

Satul cu gospodăriile lui, intră treptat în posesiunea mănăstirii Mărgineni de care se emancipează prin reforma marelui domnitor Cuza. în aceeași perioadă, și moșia Stavropoleos este secularizată locuitorii viitoarei comune devenind proprietari pe terenurile unde erau clăcași.

Viața economică și socială a localității a suferit permanent transformări, cea mai mare fiind cea de la începutul secolului trecut, cînd, în 1904, apare prima sondă modernă.

Administrativ, comuna Moreni, apare in 1864. În 1868 în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Negra, Piscuri, Pleașa, Rapa, Țuicani.

Din 1897 se stabilizează organizarea administrativă a comunei Moreni, avînd în componența sa satele Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa.

În 1931, comuna Stavropoleos este unitate administrativă de stătătoare, în cercarea de a schimba numele localității în Aurul Negrunefiind acceptată de autorități.

La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos apare orașul Moreni, care din 1968, în urma formării județelor, include in spațiul administrativ și cartierul Muncitoresc Schela Mare.

În 2002, teritoriul administrativ Moreni este alcătuit din zona centrală a orașului și cartierele periferice.

Orașul, în actuala întindere, este situat pe terasa inferioară a Cricovului Dulce, de o parte si de alta a raului, cu o dezvoltare mai mare pe partea stîngă. Localitatea are mai multe cartiere.

Cartierul Schela Mare, situat în vestul Moreniului, pe o lungime de aproximativ 6 km, de o parte și de alta a șoselei Moreni-Targoviște, este alcătuit în special din clădiri construite în perioada interbelică de către societățile petroliere. Casele individuale pentru o familie sunt rarități. Blocurile, cu 2-3 etaje, sunt primele locuințe de acest tip din Moreni, formînd colonii: Pascov, Steaua, Concordia, Internaționala etc.

CASĂ DIN PERIOADA INTERBELICĂ

Cartierul Țuicani este situat în VSV de oraș, pe o suprafață locuibilă de aproximativ 3 ha, și este alcătuit din locuințe, proprietate personală, dar și locuințe aflate în fostele clădiri ale societăților particulare.

Cartierele Bana și Pleașa, supuse dezafectării pînă în 1989, sunt zone ce pot intra în circuitul construcțiilor de tip vilă în anii în cartierul Tisa, situat pe malul drept al Cricovului și paraului Tisa, se poate observa o modernizare arhitecturală, prin construcțiilor indivi duale de tip vilă.

În Moreni, după 1990, construcțiile de tip P+4, au fost realizate într-un numar foarte mic. Spre ieșirea din Moreni, în ultimii ani, au apărut locuințe de tip vilă, acest tip de construcții întalnindu-se și în alte zone centrale, fără să ocupe suprafețe distincte. (Vlădescu Mihaela, Dobrinoiu Ion, Ogescu Corina, Studii de urbanism istoric - Orasul Moreni)

Pentru împărțirea teritoriului intravilan al orașului Moreni în unități teritoriale de referință - UTR - s-au avut în vedere următoarele criterii de analiză tip urbanistic:

I. Funcțiunea predominantă existentă

II. Împărțiri și arondări existente - administrative - funcționale

III. Cadrul natural

IV. Criterii socio-culturale

I. FUNCȚIUNEA PREDOMINANTĂ EXISTENTĂ

Acest criteriu evidențiază urmatoarele tipuri de funcțiuni:

-Locuirea, avînd doua tipuri principale:

a. locuințe colective (în blocuri)

b. locuințe individuale ( pe loturi)

-Activități industriale și de depozitare;

-Funcțiuni complexe de interes public;

-Zone verzi amenajate și neamenajate;

-Căi de comunicație;

-Gospodărie comunală și cimitire;

-Amenajări pentru sport;

-Destinații speciale;

-Terenuri neconstruite în intravilan.

II. ÎMPĂRȚIRI ȘI ARONDĂRI EXISTENTE

Împărțirile de ordin funcțional precum și arondările care funcționează în prezent în orașul Moreni s-au făcut avîndu-se în vedere o anumită trăsătură comună a teritoriului deservit cat și faptul că ele prin exercitarea rolului lor în timp au creat o omogenizare și unele obișnuințe pentru populația zonei.

S-au prezentat urmatoarele împărțiri și arondări:

- Modul de alimentare cu energie termică;

- Modul de colectare a deșeului menajer;

- Repartizarea populației școlare pe școli generale;

- Repartizarea populației pe dispensare medicale;

- Împărțirea teritoriului pe parohii ortodoxe.

III. CADRUL NATURAL

RAUL CRICOVUL DULCE

La împărțirea teritoriului orașulul în UTR s-au avut în vedere și unele aspecte privind cadrul natural.

Orașul este situat în zona de contact dintre formațiunile colinare în partea nordică și zone de cîmpie piemontană la sud. Tot de la nord la sud, orașul este străbătut de cursul raului Cricovul Dulce, care astfel împarte orașul în două jumătăți inegale ca suprafață.

IV. CRITERII SOCIO-CULTURALE

Pentru orașul Moreni, au fost considerate relevante în definirea UTR, următoarele:

- Zone și obiective cu valoare arhitecturală și istorică.

În delimitarea unor UTR s-a avut în vedere existența în zonă a unor construcții cu valoare arhitecturală sau istorică.

CENTRUL ORAȘULUI MODERN

Din analiza amplasării construcțiilor autorizate, s-au desprins concluzii privind tendințele în teritoriul orașului, dar care arată zonele în care construirea este favorabilă din punct de vedere juridic si tehnic, determinînd opțiuni în delimitarea UTR.

Criteriile menționate, precum și alte elemente specifice unor zone, au făcut să rezulte un numar de 47 UTR-uri. (Vlădescu Mihaela, Dobrinoiu Ion, Kiss Mirela, Planul de amenajare teritorial-administrativă a orașului)

în urma recensămîntului din 2002, comisia pentru recensămîntul populației și al locuințelor, întrunită în ședința din data de 31-03-2002, constată că recensămîntul s-a efectuat in conformitate cu prevederile H.G. nr. 680/2001 și a instrucțiunilor aprobate de Comisia Centrala pentru Recensămînt.

În urma centralizării rezultatelor provizorii au rezultat urmatoarele date :

-2284 de clădiri; 7716 locuințe (și unități locuite din necesitate); 7151 de gospodării

Comisia pentru recensămîntul populației și al locuințelor, constatînd că s-a asigurat inregistrarea tuturor clădirilor, locuințelor, gospodăriilor și persoanelor, cu respectarea prevederilor legale privind efectuarea recensămîntului, validează calitatea datelor obținute și a înregistrărilor efectuate în formularele de recensămînt și aprobă rezultatele provizorii obținute.