Sui-Generis

De Paula Barsan

Noul volum de poeme al poetei Paula Barsan se inscrie intr-o constelatie poetica astrala, intr-o formula lirica modernista, extrapoland motive poetice sub semnul luminii cu variante semantice multiple. Eul liric se fiinteaza ca nucleu generator de trairi concentrice pe o spirala cereasca, selenara si solara.

Ceea ce aduce nou acest volum este tendinta de incifrare a emotiei, de stapanire lucida a trairilor, dand mai multa consistenta exprimarii subtile, elevate si mult prea elaborate, subordonand efemerul si lumescul unei forme superioare de intelectualizare a actului poetic. Este acesta un semn de maturizare poetica, o mai buna stapanire a verbului care intra in vecinatati stilistice complexe, incat decodificarea scoate la iveala o noua ipostaza a eului liric, aplecat mai mult asupra poeziei gnomice, decat sublimarii erosului supus destramarii ineluctabile.

Mergand pe aceste coordonate astrale in care se situeaza discursul liric al poetei, putem remarca un evident progres, ceea ce ne permite s-o definim ca o poeta celesta, preocupata mai mult de inalt, de cerul inimii, de soarele orbitor, un urcus, asadar, pe o alta treapta de esentializare a rostirii individuale.

Din acest punct de vedere, nu putem raporta poezia Paulei Barsan la un model euristic, este unica in peisajul liricii actuale, tocmai prin acest urcus in spirala de lumina din ce in ce mai intensa, asigurandu-i un axis mundi mult mai inalt, singular, un rotund al fructului cunoasterii, sublimat si golit de materie.

Nu intamplator volumul se numeste Sui-Generis, subliniind esenta continutului ideatic. In acest sens, primul poem care deschide volumul se intituleaza Lumina, care pare a fi in constelatia metaforica a poemelor un ars poetica, o profesiune de credinta. Din acest poem izvorasc concentric toate ideile, imaginile, trairile, suspendand eul poetic in eter: Atat aur deodata,/Atat soare urzeste,/centrifuga rotind,/ nor destramat,/ ce n-am aflat, Catapulta tasneste,/ Imensitate,/ inundata pe azi/ (Lumina)

Asadar, in viziunea poetei, nemarginirea nu exista decat prin transcendere. Dincolo de fluturii iluzorii,/ cred/ in aripi de stele/ si-n fluturii inimii mele,/ iesind din pleoapa ta/(Religie). Poeta isi construieste un microcosmos departe de lumesc, inspre inalt, dupa cum in Spectrum, dorul se naste din apa si duh, in timp ce poeta isi construieste Aripi voluptuoase de aburi in foi/ din coapse de nori, urcand in inalt cu o stare de dezmarginire, imortalizand arta: Grafitti vibrez/ spre sepale de zari. Versul urca, plutind in eter, apoi izbucnind ca o flacara, sugestie a emotiei traitoare in iubire, caci este constienta ca a fi inseamna a iubi, de aceea /despoaie gandurile,/ in amagire de cer,/ ca impreuna /sa cugete Geneza/, caci ea, geneza, este verde-ntomnata/,in timp ce/ nasterea/ este obarsie in sclipire (Truism)

Multe dintre poeme sunt focalizate pe motivul visului, intrucat implinirea este data de supremul vis: topesc/ cel mai zamislit dor barbat/ in emotia mea/ (Aluviuni)
Eliberarea de pacat de care este constienta se face tot prin acest urcus spre Inalt, desi pe pamant si-l asuma cu un fel de rasfat ca in poemul Carillon: Te dezmierd/ te desfac in pacat/ Vraja ta/ Nu pot risipi dangat / Nasc zori de zi peste ea/ Sintagma zori de zi este generatoare de lumina, oricat s-ar scufunda in pacat, poeta se despovareaza si re-naste in zori de zi, inalta visul catarg, incifrandu-si trairea intr-o ruga: Da-mi, Doamne, putere de soare,/ Sa ard fara de acrum /Sa ploua siroaie sufletul meu,/ Sa despoi dor.../de reci comori, /cautator (Demiurg)

Vom vedea ca aceasta ruga-etalon poetic va reveni obsesiv in tot volumul, deschizand o punte catre cer, catre de-materializare, desprinzandu-se total de teluric, de lumesc, pentru a trai in eter, /intr-un cer de lumina blanda.../in iubire de Hiperion/ (Demiurg)

Un alt motiv predominant in minipoemele Paulei Barsan este steaua, un fel de rotunjime de stea incoltita, ca in poe

• Limbă: Română
• Editor: Paula Barsan
• Data lansării: 18 mai 2022
• ISBN: 9786060717157

Paula Barsan

M-am nascut in Bacau, in 1971.Sunt Alumni Bacovia’89. De profesie inginer, actual manager, mi-am luat zborul din aceasta scoala, matca aspiratiilor mele in viata, apoi.Din savoarea anilor de liceu, raman atat suprema recunostinta si bucurie a intalnirii unor dascali si oameni de inalta valoare, virtuti cuceritoare, colegi fabulosi, cat si emotionante spre efervescent baluri de revedere, decada dupa decada, spre anii ramasi, aici.Chemarea spre cuvant potrivit si frumos – o am dintotdeauna, e zona mea de relaxare pe care am lasat-o latenta si nu la intamplare.Tumult necuprins in energie coplesitoare, melanj de iubire, loialitate, perseverenta, curaj si candoare – o fata rafinata in trairi, o forta justitiara, as spune, dar nespus de sensibila. Sunt matricola intalnirilor mele si a oamenilor din ele. Asa ma prezint.

Previzualizare carte

Sui Generis

logotip1

Copyright

Sui Generis

COPYRIGHT 2022 PAULA BÂRSAN

COPYRIGHT 2022 Editura LETRAS

Toate drepturile rezervate.

ISBN ePub 978-606-071-715-7

Publicat de Letras

https://letras.ro/

Distribuit de https://piatadecarte.net/

Contact editura: [e-mail]

[e-mail]

Această carte este protejată de legea dreptului de autor.

Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.

Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii SUI GENERIS, un link către această carte şi către Editura Letras.

Cuprins

Sui Generis

Copyright

De același autor

la Editura Letras au mai apărut

Adorație

Aspirație

Entropia

Valențele poeziei astrale în volumul Sui-Generis

Elena Netcu

Noul volum de poeme al poetei Paula Bârsan se înscrie într-o constelație poetică astrală, într-o formulă lirică modernistă, extrapolând motive poetice sub semnul luminii cu variante semantice multiple. Eul liric se ființează ca nucleu generator de trăiri concentrice pe o spirală cerească, selenară și solară.

Ceea ce aduce nou acest volum este tendința de încifrare a emoției, de stăpânire lucidă a trăirilor, dând mai multă consistență exprimării subtile, elevate și mult prea elaborate, subordonând efemerul și lumescul unei forme superioare de intelectualizare a actului poetic. Este acesta un semn de maturizare poetică, o mai bună stăpânire a verbului care intră în vecinătăți stilistice complexe, încât decodificarea scoate la iveală o nouă ipostază a eului liric, aplecat mai mult asupra poeziei gnomice, decât sublimării erosului supus destrămării ineluctabile.

Mergând pe aceste coordonate astrale în care se situează discursul liric al poetei, putem remarca un evident progres, ceea ce ne permite s-o definim ca o poetă celestă, preocupată mai mult de înalt, de cerul inimii, de soarele orbitor, un urcuș, așadar, pe o altă treaptă de esențializare a rostirii individuale.

Din acest punct de vedere, nu putem raporta poezia Paulei Bârsan la un model euristic, este unică în peisajul liricii actuale, tocmai prin acest urcuș în spirală de lumină din ce în ce mai intensă, asigurându-i un axis mundi mult mai înalt, singular, un rotund al fructului cunoașterii, sublimat și golit de materie.

Nu întâmplător