150 De Activitati Montessori Pentru Acasa

De Sylvie d'Esclaibes și Noémie d'Esclaibes

Viață , practică • Viață senzorială • Matematică Dezvoltarea limbajului • Cultură
Prin intermediul celor 150 de activități practice propuse, autoarele oferă părinților interesați și cadrelor didactice un adevărat ghid care ajută la dezvoltarea autonomiei, a încrederii în sine, a independenței și a concentrării, calități fundamentale pentru copil și pentru adultul de mâine.
Pregătirea, aranjarea și prezentarea tuturor acestor activități vor stârni curiozitatea și imaginația copiilor și vor contribui la dezvoltarea completă și armonioasă a acestora.
Potrivit Mariei Montessori, fiecare copil este unic, are propria personalitate, propriul ritm de viață, propriile calități și eventuale dificultăți și parcurge mai multe perioade sensibile. Acestea nu pot fi amânate sau prelungite. Odată ce perioada sensibilă trece, achiziția respectivă devine mult mai dificilă: „Când copilul nu reușește să obțină în perioada sa sensibilă rezultatele așteptate, șansa unei dobondiri naturale este pierdută pentru totdeauna.“
Nu trebuie să uitați că pedagogia Montessori nu este o simplă pedagogie, ci o filosofie de viață!
Sylvie d’Esclaibes este fondatoarea și directoarea singurului liceu Montessori din Franța. A întemeiat, de asemenea, un organism de formare Montessori, care oferă acest tip de educație pentru toate vârstele. Este fondatoarea școlilor Montessori Athena, consultant pentru înființarea de școli și creșe peste tot în lume, autoare a numeroase lucrări de pedagogie și detinătoarea unui blog.
Noemie d’Esclaibes este directoarea Școlii Internaționale Montessori din Bordeaux.

• Limbă: Română
• Editor: Grup Editorial Litera
• Data lansării: 16 oct. 2018
• ISBN: 9786060733539

Previzualizare carte

Introducere

Deși Maria Montessori a recomandat școlarizarea copiilor mai devreme decât alți pedagogi, ea atribuie părinților întreaga responsabilitate pentru educarea celor mici.

„Primii trei ani din viața copilului sunt fundamentali. Dacă luăm în considerare transformările, adaptările, rea-

­li­zările, cucerirea mediului... toate activitățile pe care copilul trebuie să le facă între 0 și 3 ani, am putea spune că această primă etapă a vieții este mult mai lungă, sub aspect funcțional, decât cea care se întinde de la 3 ani până la moarte. Nevoile copilului în această perioadă sunt atât de imperioase încât nu pot fi ignorate fără consecințe grave asupra viitorului." (Maria Montessori).

Maria Montessori, născută în 1870, este un celebru pedagog italian. La 26 de ani, a devenit una dintre primele femei medic din Italia.

Ocupându-se la început de educația copiilor cu defi­ci­ențe, ea a constatat că aceștia au nevoie de activități pentru a progresa și a-și dezvolta inteligența. Ea a studiat lucrările lui Seguin despre surdo-muți și ale lui Itard despre copilul sălbatic și a construit pentru copiii cu deficiențe diverse materiale pe baza concluziilor celor doi cercetători. În foarte scurt timp, copiii au avut progrese uriașe.

Mariei Montessori i-a venit atunci ideea de a folosi aceste metode pentru educarea copiilor „normali".

În 1907, ea inaugurează prima Casa dei Bambini, în care se ocupă de copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani care nu au urmat nici o formă de învățământ și care erau lăsați de capul lor pe străzile cartierului San Lorenzo, o suburbie defavorizată a Romei.

Această „Casă a copiilor devine un adevărat laborator de cercetare pedagogică în care ea va elabora „pedagogia Montessori ținând cont de descoperirile și observațiile sale.

Într-un an, au fost deschise în Italia mai multe „Case ale copiilor", în care Maria Montessori a pregătit nume­roși profesori. Ea progresează și-și rafinează continuu ideile și materialul pedagogic. Apoi, astfel de instituții au fost create în Europa și în Statele Unite.

În 1934, fuge de fascism în Spania, unde izbucnește războiul civil spaniol. Atunci, pleacă spre Anglia și apoi spre Olanda. Petrece o perioadă și în India, unde îi întâlnește, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe Gandhi, Nehru și Tagore, și unde deschide numeroase școli Montessori.

În 1952, Maria Montessori se întoarce în Europa, mai întâi în Italia, dar preferă să se instaleze în Olanda, unde moare la 82 de ani.

Fiul său, Mario, i-a continuat opera, iar astăzi există aproximativ 22 000 de școli Montessori în întreaga lume.

Multe personalități au primit o educație Montessori. Printre acestea:

• Larry Page și Sergey Brin, cofondatorii Google;

• Jeffrey Bezos, fondatorul Amazon;

• Katharine Graham, proprietarul-editor al publica­ției Washington Post;

• Gabriel García Marquéz, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură.

Pentru Maria Montessori, marea misiune socială constă în a asigura copilului justiție, armonie și dragoste. Ea con­-

sidera că educația este singura noastră modalitate de a construi o lume nouă și de a clădi pacea.

Prima sa mare descoperire este cea a importanței atenției la copil. În cartea sa, Mintea absorbantă, scria: Prima direcție în care trebuie să evolueze copi­lul este cea a concentrării, iar consecința concentrării este dezvoltarea simțului social.

A doua sa descoperire este cea a „perioadelor sensibile. Potrivit Mariei Montessori, fiecare copil este unic, are propria personalitate, propriul ritm de viață, propriile calități și eventuale dificultăți și trece prin mai multe perioade sensibile. Este vorba despre momente din viața copilului, în care acesta este complet „absorbit de o anumită sensibilitate. Aceste perioade sunt trecătoare. Dacă în acele momente mediul își propune să dezvolte acea sensibilitate, iar adultul știe să i-o prezinte copilului, acesta va absorbi totul cu ușurință și va simți o stare de bine totală. Odată ce perioada sensibilă trece, achiziția respectivă devine mai dificilă: „Când copilul nu reușește să obțină în perioada sa sensibilă rezultatele așteptate, șansa unei dobândiri naturale este pierdută pentru totdeauna."

Maria Montessori descoperă și faptul că toți copiii au calități înnăscute, că sunt exploratori ai mediului lor înconjurător prin intermediul căruia experimentează: „Curios de tot, capabil de o extraordinară concentrare și gata să absoarbă totul ca un burete care se îmbibă cu apă." Este exact ceea ce ea va numi minte absorbantă. Astfel, ea demonstrează că un copil este într-un proces continuu de învățare.

Adultul trebuie, deci, să fie capabil să observe perioadele sensibile prin care trece copilul pentru a putea pregăti, în mediul său, toate materialele care să-i permită să se dezvolte și să învețe. Adultul trebuie să fie, de asemenea, capabil să prezinte corect materialul pregătit – care trebuie să corespundă caracteristicilor foarte precis definite de Maria Mon­tessori în funcție de observațiile sale.

Perioadele sensibile sunt:

•perioada sensibilă a limbajului, între două luni și 6 ani;

•perioada sensibilă a coordonării mișcărilor, între 12 luni și aproximativ 4 ani;

•perioada sensibilă a ordinii, de la naștere până la aproximativ 6 ani;

•perioada sensibilă a rafinării simțurilor, de la naștere până la aproximativ 5 ani;

•perioada sensibilă a comportamentului social, de la

2 ani și jumătate până la aproximativ 6 ani.

Dacă sunteți conștienți de aceste perioade sensibile, vă puteți ajuta copilul în diverse moduri.

Perioadele sensibile ale copilului sunt ușor de determinat. De exemplu, atunci când traversează perioada sensibilă la învățarea cititului, care este inclusă în cea a dezvoltării limbajului, copilul începe să întrebe fără încetare ce literă este cutare sau cutare, poate chiar cere să compună cuvinte, încearcă să descifreze etichetele ambalajelor, panourile cu inscripții de pe stradă etc. În timpul perioadei sensibile la matematică, inclusă, de asemenea, în cea a dezvoltării limbajului, începe să numere continuu: mașinile sale mici, pașii, merele din coșul cu fructe etc.

Atenție! Nu se poate crea o perioadă sensibilă, nu poate fi nici amânată, nici prelungită, nici anulată. Nu putem decât să ne adaptăm la ea și să creăm un mediu corespunzător.

Maria Montessori a definit mai multe planuri de dezvoltare a copilului.

Între acestea se numără o primă etapă, de la 0 la 3 ani – pe care, în cartea sa, Mintea absorbantă, ea a numit-o „perioadă psiho-embrionară – care este o perioadă în care totul se construiește, se creează. Este înzestrat cu „minte absorbantă: „Copilul mic este înzestrat cu puteri necunoscute care-l pot călăuzi spre un viitor luminos."

Este o perioadă în care copilul se va hrăni spiritual din tot ceea ce este în jurul său, iar rolul adultului este de a pregăti mediul înconjurător, astfel încât micuțul să poată absorbi toate elementele pentru formarea sa.

Observarea copilului va fi o sarcină esențială, dar grea. De fapt, este obligatoriu să observați uitând ceea ce ați dorit să vedeți.

Unul dintre cele mai importante principii ale Mariei Montessori pentru copiii mici se referă la rolul adultului în asigurarea unui mediu de trai pentru copil bazat pe ordine și stabilirea limitelor în concordanță cu principiul următor: un adult pregătit, un mediu pregătit și libertate cu responsabilități.

Un adult pregătit

Primul ajutor pe care un adult trebuie să-l acorde copilului este să-i servească drept model prin autocontrol și un stil de viață ordonat.

În perioada sensibilă a ordinii, adultul trebuie să-i pregătească copilului un mediu ordonat și structurat. Astfel, el îi va permite copilului să-și dezvolte propria ordine mentală.

Un mediu pregătit

Acest mediu trebuie să-i ofere copilului oportunitatea de a se concentra asupra dezvoltării propriilor abilități.

Crearea acestui mediu este obligatorie, pentru că nu se găsește în natură.

Adultul trebuie să adopte o atitudine favorabilă față de copil și trebuie să posede cunoștințe științifice referitoare la evoluția copilului.

Mediul trebuie pregătit cu dragoste și trebuie să con­țină obiecte necesare activităților constructive, deoarece „Dragostea fără cunoștințe nu duce la nimic."

Iar obiectele trebuie prezentate așa cum se folosesc în mod corect.

Copilul învață observând ceea ce se întâmplă în jurul lui; prin urmare, educatorul constituie un model.

Materialele

Părintele care dorește să pregătească acasă un mediu Montessori pentru copilul său trebuie să respecte anumite reguli.

•Cele mai multe materiale trebuie așezate pe tăvi pe care copilul să le poată deplasa. Aceste materiale trebuie să fie întotdeauna estetice, complete și pregătite să răspundă nevoilor de învățare ale copilului.

•Materialele vor fi lăsate la îndemâna copilului și aranjate pe categorii:

– viață practică;

– viață senzorială;

– matematică;

– dezvoltarea limbajului și începerea învățării

cititului;

– cultură: istorie, geografie și științe.

•Este important să amenajați un spațiu special pentru materialele Montessori și să nu le amestecați cu jucăriile copilului. Dacă nu dispuneți de o cameră pe care să o alocați acestor materiale, trebuie să le așezați pe unul sau mai multe rafturi și să descoperiți un sistem de aranjare pentru ca tăvile sau coșurile să nu fie amestecate și să aibă propriul loc, care să fie bine stabilit și să nu se schimbe.

•Nu lăsați la îndemâna copilului decât materialele pe care i le-ați prezentat deja, pentru ca micuțul să nu efectueze vreo activitate în mod greșit și să riște un insucces sau să nu-și atingă obiectivul urmărit.

•Dacă aveți mai mulți copii, este important să pregă­tiți materialele în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecăruia.

•Este foarte important să fixați repere pe rafturi, astfel încât copilul să poată aranja materialele la locul corect și să găsească mereu activitatea pe care dorește să o facă.

•Materialele trebuie aduse întotdeauna în starea inițială și aranjate după fiecare utilizare. Este, așadar, bine să fixați repere pentru ca micuțul să poată