Intamplari cu Iulia si Dorin

De Cristina Gabriela Covaliu

Cartea "Intamplari cu Iulia si Dorin" este impartita in mai multe povesti, avandu-i ca protagonisti pe cei doi copii, nazdravani si curiosi.
In "Padurea magica", Iulia si Dorin pleaca in cautarea unor paduri fermecate despre care auzisera de la batranii satului si descopera trei zane ce le pazeau:cea de Aur, cea de Argint si cea de Arama.
In "Insula si cei doi naufragiati", copiii sunt impreuna cu parintii lor pe un vapor de croaziera, insa Iulia cade de la bord. Dorin sare dupa ea, iar cei doi naufragiaza pe o insula pustie unde trebuie sa supravietuiasca singuri.
Apoi cei doi fac o excursie, "In Muntii Bucegi", pe un traseu montan, unde raman peste noapte, infruntand o mare viitura ce vine dinspre munti datorita ploilor torentiale, precum si alte intamplari.
Ultima poveste, "Calatorie in timp" ii surprinde pe cei doi viteji, care gasesc un copac ciudat, un portal dintre lumi, care ii va duce cand in trecut, cand in viitor, gasind cu greu drumul de intoarcere spre casa.

• Limbă: Română
• Editor: Cristina Gabriela Covaliu
• Data lansării: 11 feb. 2017
• ISBN: 9781370987313

Previzualizare carte

Prolog

Eroii din Intamplari cu Iulia si Dorin sunt niste copii curiosi si nazadravani, ce, dintr-o gresala, se intorc in timp, calatorind apoi in viitor, cu ajutorul unui copac din padurea de langa casa lor, care este de fapt un portal intre lumi. Trecand din epoca in epoca, ei isi fac multi prieteni, ajutandu-i pe cei aflati la necaz, aducand cu ei chiar si un baiat, Michael, inapoi in timpul lor. Acestia ajung sa isi vada in final propria viata peste douazeci de ani, cand vor avea o mare surpriza...

Intampari cu Iulia si Dorin

Padurea magica

A fost odată o fetiţă roşcată, cu ochi mari albaştri, cu pielea albă, pe nume Iulia. Ea are zece ani şi îşi doreşte mult să viziteze o pădure întunecoasă despre care a auzit în poveştile bunicilor că este plină de lucruri magice, ce nu se găsesc pretutindeni. Trăind singură alături de părinţii săi, se hotărăşte să vorbescă cu vecinul ei, Dorin, despre această pădure, în speranţa că el o va însoţi în călătoria ei către Pădurea Magică. Dorin este şi coleg de şcoală cu ea şi are doisprezece ani. Este un băiat brunet, cu ochi mari verzi, foarte deştept, primul la învăţătură. Este cuminte, curajos şi nu se dă în lături de la nimic. Este singur la părinţi, şi aceştia îl iubesc foarte mult.

- Dragă Dorin, te rog frumos, vrei să mă însoţeşti şi pe mine până într-o pădure despre care am auzit de la bunicii mei că e magică? Acolo nu te vei plictisi, deoarece se spune că este plină de minunăţii. Mi-e cam frică să mă duc singură, dar alături de tine, un băiat aşa viteaz şi voinic, nu îmi mai este.

- Sigur, spune Dorin fericit, încântat de vecina lui şi de noua misiune. Să mergem!

Cei doi îşi umplu un săculeţ cu provizii şi la răsăritul soarelui, după ce stelele pălesc una câte una pe albastrul senin al cerului, îşi iau tălpăşiţa binişor unul după altul, fără să se uite înapoi, de teamă că vor fi prinşi de părinţi.

Copii merg ce merg pe o potecă îngustă ce şerpuieşte înspre munte, până întâlnesc o pădure mare, cu arbori negri, înalţi, unde bufniţele îşi făcuseră cuib şi strigau, îngrozind oamenii:

- Bu-huuuuuuuuuu-huuuuuuuuuuuuuuuuuuu!

- Aouăleu, Dorin, ce bufniţe! De ce sunt aşa mari? Şi ce ochi uriaşi au!

- Nu te speria, cu aceşti ochi mari, bufniţele văd în noapte, pentru că sunt păsări ce dorm ziua, iar noaptea ies la pândă.

Iulia şi Dorin păşesc uşurel prin desişul pădurii unde îi vor aştepta în continuare alte surprize la care nici nu gândesc….

Ca la un semn, toate animalele pădurii încep să urle: urşii mormăie, lupii urlă, vulpile ţipă, cerbii boncăluiesc, ciorile cârâie, e un zgomot de nedescris, ce îi înspăimântă pe cei doi copii...

- Oare ce se întâmplă? întreabă Dorin speriat.

O ploaie iscată ca din senin se porneşte şi curge şiroaie, asemeni unei cascade prin care nu se mai vede nimic. Curge şi curge din toate părţile, iar copiii stau pe loc, speriaţi. Pe unde o să mai treacă ei?

- Ia-mă de mână Dorin, să fugim!

Cei doi trec de ploaia ce curge şiroaie, iar dincolo de perdeaua de ploaie, zăresc un cer senin şi un curcubeu ce are în el toate culorile.

- Uite, ROGVAIV: Roşu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo şi Violet. Sunt culorile curcubelului, spune Iulia cu bucurie. Ce frumos este!

Copiii alunecă pe el ca pe un tobogan şi coboară, alunecând în jos cu viteză, până ajung într-o pădure de aur, fermecată, unde îi aşteaptă zâmbind o zână, îmbrăcată toată în aur, cu părul blond, lung, pe care aproape calcă asemeni unei trene. Ea ţine în mână o baghetă magică. E Zâna Pădurii de Aur.

- Bine aţi venit în Pădurea de Aur fermecată! le spune domniţa zâmbind fermecător. Sunteţi bineveniţi... pe aici de sute de mii de ani nu a mai trecut nimeni.

- Eu sunt