Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

De Marian Voicu, Catalin Gombos și Marin Gherman

Peste 500 000 de soldați ucraineni și ruși și 30 000 de civili ucraineni și-au pierdut viața sau au fost răniți în acest război. Câteva mii sunt copii. Cifrele sunt relative, statisticile sunt distorsionate de propaganda de război, de o parte și de alta, și greu de verificat de către organismele independente.
Ne-am propus să refacem aici cronologia acestei tragedii, să recapitulăm nu doar faptele, ci și minciunile care au alimentat ura. Aceste minciuni – fie că le spunem știri false, dezinformare sau propagandă de război – vor supraviețui păcii, imprevizibilă acum. Ura dintre ocupant și ocupat, dintre agresor și victimă va desfigura pentru câteva generații cele două popoare.
Veridica a ținut jurnalul acestui război în spațiul online, o face acum și pe hârtie tipărită. Pentru cei care vor documenta acești doi ani, sperăm ca acest volum să fie o resursă relevantă.

• Limbă: Română
• Editor: Editura Omnium
• Data lansării: 1 feb. 2024
• ISBN: 9786306616091

Previzualizare carte

1.png

Redactor: Nicoleta ANA

Design copertă: Cristina APRODU

Ilustrație copertă: © Valter RIESS

DTP: Simona BĂNICĂ

Marian Voicu

Cătălin Gomboș

Marin Gherman

(editori)

Război și propagandă.

Copyright © Marian Voicu, 2024

All rights reserved.

Toate drepturile asupra ediției în limba română aparțin Editurii Omnium,

parte a Grupului Editorial Epica.

Copyright © Editura Omnium, 2024.

București, 2024

ISBN (print): 978-630-6616-07-7

ISBN (EPUB): 978-630-6616-09-1

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Omnium.

Cuvânt înainte

Iată-ne la doi ani de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la 10 ani de la începutul acestui război. În februarie 2014, Rusia anexa Crimeea și începea războiul din Donbas, iar în februarie 2022 declanșa cel mai mare conflict armat din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Peste 500 000 de soldați ucraineni și ruși și 30 000 de civili ucraineni și-au pierdut viața sau au fost răniți în acest război. Câteva mii sunt copii. Cifrele sunt relative, statisticile sunt distorsionate de propaganda de război, de o parte și de alta, și greu de verificat de către organismele independente.

Războiul nu pare că se va sfârși curând. Kievul vorbește despre victorie, nu despre pace, iar Moscova se cufundă tot mai mult în mocirla dictaturii – pacea este imprevizibilă. Vestul se declară obosit și preocupat nu doar de costurile războiului, ci și de salvarea propriilor democrații (2024 este un „super-an" electoral, cu alegeri în peste 60 de state și patru miliarde de alegători). Nimeni nu îndrăznește să facă vreun pronostic, în schimb, din unele cancelarii occidentale, se aude trâmbița chemării la pregătiri de război cu Rusia.

Viitorul este incert, trecutul, greu de înțeles. De ce alege din nou Europa războiul și suferința în locul păcii și prosperității?

Ne-am propus să refacem aici cronologia acestei tragedii, să recapitulăm nu doar faptele, ci și minciunile care au alimentat ura, de o parte și de alta. Aceste minciuni, fie că le spunem știri false, dezinformare sau propagandă de război, vor supraviețui păcii, imprevizibilă acum. Ura dintre ocupant și ocupat, dintre agresor și victimă va desfigura pentru câteva generații cele două popoare.

Veridica a ținut jurnalul acestui război în spațiul online, o face acum și pe hârtie tipărită. Pentru cei care vor documenta acești doi ani, sperăm ca acest volum să fie o resursă relevantă.

Marian Voicu

Veridica

NOTĂ

În această carte, am luat în considerare atât normele și tradițiile lingvistice românești privind folosirea numelor localităților sau regiunilor din Ucraina, cât și solicitările autorităților de la Kiev, adresate comunității internaționale în ultimii ani, de a renunța la transliterațiile bazate pe nume rusești și de a prelua toponimele apropiate fonetic de limba ucraineană.

În cazul numelor consfințite de tradiția lingvistică românească și a căror adaptare la solicitările autorităților ucrainene este un proces complicat, întrucât încalcă normele fonetice și de scriere ale limbii române, au fost folosite forme consacrate: Kiev, Harkov, Liov, Nicolaev, Odesa, Zaporojie, Donbas, Vinița, Donețk, Mariupol, Ternopol ș.a. Potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române", Nipru, Bug, Crimeea, Zaporojie, Donețk, Kiev sunt denumiri de râuri, orașe sau de regiuni din Ucraina care nu transliterează formele ucrainene pentru că sunt denumiri tradiționale, folosite de sute de ani. Am păstrat și toponimele care au forme originale românești: Cernăuți, Ismail, Transcarpatia, Bucovina etc.

În cazul formelor toponimice în privința cărora nu a existat o tradiție lingvistică, a fost preluată transliterația ucraineană: Luhansk, Dnipropetrovsk, Bahmut, Vuhledar, Avdiivka, Kupiansk, Novodanilivka, Verbove, Kramatorsk, Bucea, Hostomel, Borodianka ș.a.m.d. Pentru fonemele specifice, am folosit preponderent literele românești - ă, â, î, j, ș, ț.

1. INVAZIA.

BĂTĂLIA PENTRU KIEV

24 februarie, 2022 (Joi). ZIUA 1

Rusia a invadat Ucraina pe mai multe fronturi

Armata rusă a lovit joi, în zori, cu arme de mare precizie, obiective militare din Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova. Acesta pretinde că au fost deja scoase din funcțiune infrastructura militară, instalațiile de apărare antiaeriană și aerodromurile forțelor armate ucrainene. Agențiile internaționale de presă au scris că explozii s-au auzit lângă Kiev, în orașele Harkov, din est, de lângă frontieră, Mariupol și Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră. Ucraina afirmă că a fost atacată dinspre Belarus, Rusia și Crimeea ocupată.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat, într-un discurs televizat, lansarea unei operațiuni militare în Donbas ca urmare a solicitării de asistență făcută de liderii celor două republici separatiste din Donețk și Luhansk. Putin a afirmat că este necesar să fie protejați civilii din Donbas și s-a plâns, din nou, că Occidentul nu a răspuns cererilor de securitate făcute de Rusia, care includeau garanții că Ucraina nu va fi primită în NATO. Pe de altă parte, Vladimir Putin le-a cerut militarilor ucraineni să depună armele și să plece acasă. El a mai spus că operațiunea armată e una de autoapărare și că scopul acesteia este așa-zisa demilitarizare și denazificare a Ucrainei.

Într-o primă reacție, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a instituit legea marțială. El le-a cerut, din nou, compatrioților săi să nu intre în panică și i-a asigurat că vor învinge.

Armata ucraineană a anunțat că poartă lupte cu rușii pentru controlul asupra aeroportului militar Gostomel, aproape de Kiev. Imaginile difuzate arată că acesta a fost atacat de numeroase elicoptere inamice. Comandantul armatei, Valeri Zalujnîi, a spus că lupte se dau și în sudul țării, în regiunea Herson, din vecinătatea peninsulei Crimeea.

NATO și-a activat planurile defensive și trimite noi trupe pe flancul estic

Ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, NATO și-a activat planurile defensive, a anunțat secretarul general, Jens Stoltenberg, care a a convocat un summit al liderilor statelor membre. Stoltenberg a denunțat ceea ce a numit „un atac neprovocat și nejustificat care a fost planificat, „cu sânge rece, timp îndelungat.

Activarea planurilor defensive permite dislocarea capabilităților NATO, inclusiv a forței de reacție a Alianței, oriunde este nevoie. Jens Stoltenberg a precizat că 100 de avioane de luptă și 120 de nave militare ale NATO sunt în alertă. În cadrul unei reuniuni de urgență a ambasadorilor NATO, s-a decis totodată ca noi forțe terestre, aeriene și maritime să fie trimise pe flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a insistat că este vorba de măsuri strict defensive ale Alianței. Unul din statele membre, Lituania, a decretat starea de urgență și și-a trimis armata la graniță.

Jens Stoltenberg a menționat din nou Articolul 5 din Tratat, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianță militară din lume. Secretarul general NATO a precizat că Alianța nu are în acest moment unități de luptă în Ucraina.

25 februarie, 2022. ZIUA 2

Vladimir Putin le-a cerut militarilor ucraineni să preia puterea la Kiev

În Kiev s-au auzit tiruri intense de artilerie și de arme ușoare. Nu era clar dacă forțele ruse au ajuns în suburbiile capitalei ucrainene și, dacă da, care sunt efectivele acestora. Surse multiple afirmau că majoritatea efectivelor rusești se aflau la câteva zeci de kilometri de Kiev, iar în două localități sunt angajate în lupte cu forțele ucrainene. Armata ucraineană a fost mobilizată și pe străzile orașului, unde au apărut și vehicule de luptă, iar aproximativ 18 mii de civili au primit arme. Primarul Vitali Kliciko a declarat că rușii sunt „foarte aproape de capitală". Presa internațională a scris că orașul ar putea să cadă în câteva zile. Kliciko a mai spus că va lupta cu arma în mână pentru a apăra Kievul, alături de fratele său, Vladimir. Cei doi frați sunt foști campioni mondiali de box și celebrități internaționale.

Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut militarilor ucraineni să preia puterea la Kiev şi să-l înlăture pe președintele Volodimir Zelenski şi anturajul său, pe care i-a calificat drept „neonazişti şi drogaţi. La o reuniune a Consiliului rus de securitate, transmisă la televiziune, Putin a cerut armatei ucrainene să nu permită neonaziştilor să le folosească copiii, soțiile şi bătrânii ca scuturi umane. El a mai spus că nu luptă în Ucraina împotriva unităților armatei, ci împotriva unor formațiuni naționaliste care se comportă „ca niște teroriști, utilizând civili „ca scuturi umane".

Parlamentul Republicii Moldova a votat introducerea stării de urgenţă

Parlamentul Republicii Moldova a votat introducerea stării de urgenţă pe întregul teritoriu, pentru 60 de zile, ca urmare a invaziei rusești din Ucraina. Documentul a fost susţinut de 88 de deputaţi, dintr-un total de 101. Aceștia aparțin tuturor grupurilor parlamentare: partidul prezidențial pro-occidental Acțiune și Solidaritate (PAS), stânga filorusă comunistă și socialistă și formațiunea populistă Șor. Adoptată la solicitarea guvernului PAS, starea de urgenţă interzice demonstraţiile în masă şi permite autorităților să expulzeze persoanele indezirabile.

26 februarie, 2022. ZIUA 3

Lupte pe străzile Kievului

Armata ucraineană a anunțat că a respins un atac nocturn al militarilor ruși împotriva poziţiilor sale de pe Bulevardul Victoriei, una dintre principalele artere ale capitalei, Kiev.

Apărătorii orașului ar fi distrus o coloană de cinci vehicule militare rusești, între care și un tanc, nu departe de stația de metrou Berestei­ska, de pe bulevardul din nord-vestul Kievului. În nord-estul capitalei, aveau loc lupte pentru controlul asupra unei centrale electrice din cartierul Troieșcina. Locuitorii orașului au fost sfătuiți să rămână în case și să nu se apropie de ferestre. Schimburi intense de focuri au fost înregistrate și la circa 30 de kilometri sud-vest de Kiev, unde rușii au încercat să pregătească terenul pentru un desant masiv de parașutiști.

27 februarie, 2022. ZIUA 4

Vladimir Putin pune în alertă forțele nucleare

Vladimir Putin a ordonat ca „forțele de disuasiune ale Rusiei – adică unitățile care operează armamentul nuclear – să intre în stare de alertă sporită. Într-un discurs televizat, liderul rus a spus că a luat această decizie în contextul în care Occidentul a adoptat sancțiuni economice „neprietenoase la adresa Rusiei, iar lideri NATO au făcut „declarații agresive".

Forțele rusești au intrat în Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, situat foarte aproape de frontiera cu Federația Rusă, au anunțat mai mulți oficiali ucraineni. Militari ruși au ajuns chiar și în centrul Harkovului, dar au fost împinși înapoi. Luptele din zona Harkovului erau printre cele mai intense. Înainte de declanșarea invaziei, existau temeri că orașul va cădea în primele ore de război. Armata rusă, pe de altă parte, a afirmat că a încercuit două orașe din sud, Herson și Berdiansk.

UE ia măsuri fără precedent în istoria sa, ca urmare a invaziei ruseşti în Ucraina

Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri de sprijin pentru Ucraina, în urma agresiunii ruseşti. Unele dintre ele sunt fără precedent în istoria blocului comunitar, după cum a anunţat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Este vorba de finanțarea achiziționării şi de livrarea de arme şi alte echipamente către o țară atacată. „Vom închide spațiul aerian al Uniunii pentru ruși. Aș vrea să fiu cât se poate de limpede, spațiul nostru aerian va fi închis pentru orice fel de avion rusesc, inclusiv pentru cele private deținute de oligarhi. Vom interzice mașina de presă a Kremlinului. Canalele de stat Russia Today şi Sputnik, precum şi filialele lor nu-şi vor mai putea difuza minciunile pentru a justifica războiul lui Putin şi pentru a semăna dezbinarea în interiorul Uniunii", a precizat șefa Executivului de la Bruxelles.

Ursula von der Leyen a anunţat şi un nou pachet de sancțiuni la adresa regimului din Belarus, considerat complice la invadarea Ucrainei de către Rusia. Exporturile din cele mai importante sectoare economice ale Belarusului vor fi interzise în Uniunea Europeană.

28 februarie, 2022. ZIUA 5

Negocieri de pace pe teren neutru, în Belarus

Rusia şi Ucraina poartă negocieri de pace pe teren neutru, în Belarus, au anunţat surse oficiale din cele două țări. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că regimul său e dispus să negocieze, pentru ca nimeni să nu-l poată acuza că nu a încercat să oprească războiul cât timp mai erau șanse. În ajun, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a spus din nou că Ucraina nu va capitula în fața Rusiei. „Nu vom ceda un singur centimetru din teritoriul nostru", a declarat Kuleba, într-o conferință de presă online. El a adăugat că, la tratativele de pace pe care Belarusul s-a oferit să le găzduiască, ucrainenii vor merge să asculte ce are Rusia de spus și că autoritățile de la Kiev sunt gata să discute despre oprirea războiului și despre sfârșitul ocupației pe teritoriile lor.

Șeful diplomației ucrainene crede că anunțul președintelui rus, Vladimir Putin, că a plasat în stare de alertă forțele ruse de descurajare nucleară nu face decât să amplifice tensiunile și e menit să sporească presiunea asupra delegației de negociatori ucraineni. Un război nuclear ar fi o catastrofă pentru întreaga lume, dar amenințările lui Putin nu ne pot speria, a mai spus ministrul Kuleba. Inițial, ucrainenii fuseseră reticenți în privința organizării tratativelor în Belarus, fiindcă nu au încredere în liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, pe care îl consideră un dictator lipsit de legitimitate și aliatul cel mai docil al Moscovei.

1 martie, 2022. ZIUA 6

Convoi rusesc de zeci de kilometri lângă Kiev

Convoiul militar rusesc aflat aproape de suburbiile Kievului are o lungime de 60 de kilometri, nu patru cum se afirmase anterior, arată imagini captate prin satelit de firma americană Maxar.

Peste noapte, zeci de victime s-ar fi înregistrat în ambele tabere în luptele purtate în nord-estul Ucrainei, în regiunea Sumî. Artileria rusă a distrus o cazarmă ucraineană, iar ucrainenii au lovit circa o sută de vehicule militare ruseşti. Numeroase victime sunt și la Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară, unde zeci de clădiri rezidențiale au fost avariate de bombardamentele rusești.

Canalele YouTube ale mediilor ruse RT și Sputnik au fost blocate în toată Europa

Canalele YouTube ale mediilor ruse RT și Sputnik au fost blocate în toată Europa, a anunțat platforma video cu sediul în California, SUA. Preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, promisese că Uniunea Europeană va interzice ceea ce a numit mașina de presă a Kremlinului. Și Guvernul român a anunțat că site-uri care propagau știri false au fost închise sau urmează să fie închise.

2 martie, 2022. ZIUA 7

Asaltul rus continuă

Adunarea Generală a ONU i-a cerut Rusiei să își retragă armata din Ucraina printr-o rezoluție pentru care au votat 141 dintre cei 193 de membri ai săi. Rezoluția denunță, totodată, și „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei". Adunarea Generală a fost convocată în regim de urgență de Consiliul de Securitate, unde Rusia, care are drept de veto, a putut bloca toate rezoluțiile care o privesc. Convocarea Adunării Generale este o chestiune procedurală, astfel încât la voturi de acest tip nu se aplică regula vetoului. Ultima oară când Consiliul de Securitate a convocat Adunarea Generală a fost în urmă cu 40 de ani, în 1982, când Israelul a invadat Libanul. Deși rezoluția adoptată nu este obligatorie, este extrem de importantă din punct de vedere simbolic, observă Reuters, care atrage atenția că până și Serbia, unul dintre cei mai fideli aliați ai Rusiei, a votat împotriva acesteia. Alți aliați ai Moscovei, între care China și Cuba, au preferat să se abțină, și doar cinci țări – Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea și Siria – au votat împotriva rezoluției.

În teren, Rusia afirmă că a cucerit orașul strategic Herson din sudul Ucrainei. Forțele ruse au continuat să bombardeze și alte orașe, între care Kiev, Harkov și Mariupol, dar nu au înregistrat progrese semni­ficative în încercarea de a le captura.

4 martie, 2022. ZIUA 9

Război printre centrale nucleare

Armata rusă a ocupat centrala nucleară ucraineană din Zaporojie (sud), cea mai mare din Europa, unde bombardamentele au stârnit temeri că s-ar putea produce un dezastru. Au luat foc o clădire de antrenament și un laborator, dar nu a fost identificată nicio scurgere radioactivă, spun deopotrivă autoritățile ucrainene și Agenția Inter­națională pentru Energie Atomică (AIEA). Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Moscova că folosește „teroarea nucleară și a cerut „acțiuni europene imediate pentru a „evita ca Europa să moară în urma unui dezastru nuclear.

Confruntat cu o situație fără precedent, șeful AIEA s-a oferit să plece în Ucraina. „Este prima dată când are loc un conflict militar într-o țară cu un program nuclear amplu", a avertizat Rafael Grossi.

G7 a cerut Rusiei să oprească atacurile din apropierea centralelor nucleare. „Orice atac armat și orice amenințare la adresa instalațiilor nucleare utilizate în scopuri pașnice constituie o încălcare a principiilor Cartei Națiunilor Unite, ale dreptului internațional", subliniază țările G7 într-o declarație comună.

11 martie, 2022. ZIUA 16

Armata rusă se pregătește să ia cu asalt Kievul

Armata rusă încearcă să elimine forțele ucrainene din nordul și vestul capitalei Kiev, a afirmat statul major al armatei ucrainene. Imagini luate din satelit de compania privată Maxar, care monitorizează forțele ruse încă de dinainte de a începe războiul, arată că uriașa coloană rusească, lungă de 60 de kilometri, care era de câteva zile blocată în apropiere de Kiev, s-a dispersat, forțele rusești fiind dislocate în zone împădurite de lângă capitală. Mișcările tancurilor și blindatelor sugerează pregătirea unui atac masiv asupra Kievului și intenția de a încercui complet orașul. Acesta s-a transformat într-o fortăreață, a spus primarul Vitali Kliciko. Mai bine de jumătate din populație s-ar fi refugiat din calea rușilor, dar cei rămași ar fi fortificat fiecare stradă și fiecare clădire.

În sud-est, continuă asediul intens asupra orașului-port Mariupol, la Marea Azov, precum și luptele de la Severodonețk. Ministerul britanic al Apărării a apreciat că forțele rusești încercuiesc tot mai multe orașe strategice, ceea ce explică ritmul lent al înaintării lor. În postarea Ministerului Apărării se mai observă și că noua strategie a rușilor e cauzată de rezistența puternică pe care o întâmpină.

14 martie, 2022. ZIUA 19

Asediul Kievului

Capitala Ucrainei, Kiev, este în stare de asediu, afirmă un consilier al președintelui ucrainean. Locuitorii au făcut provizii de alimente și medicamente, iar autoritățile au ridicat baricade, în așteptarea asaltului rusesc. În sud, potrivit unei evaluări a ministerului britanic al Apărării, rușii supun Ucraina unei blocade navale în Marea Neagră, care izolează țara de circuitele comerciale maritime. Portul Nicolaev a fost din nou bombardat, și cel puțin nouă oameni au murit. Situația rămâne dramatică la Mariupol, portul de la Marea Azov asediat de două săptămâni, unde aproape 2 200 de oameni au fost uciși. Autoritățile ucrainene afirmă că, din cauza bombardamentelor intense ale forțelor ruse, convoaiele cu ajutoare umanitare au fost nevoite să se întoarcă.

15 martie, 2022. ZIUA 20

Trei milioane de persoane au părăsit Ucraina

Numărul persoanelor care au fugit din Ucraina, de la începutul invadării țării de către armata rusă, a ajuns la trei milioane, a precizat, într-o conferință de presă la Geneva, purtătorul de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Paul Dillon. Potrivit acestuia, din numărul total de refugiați, peste 1,4 milioane sunt copii.

Polonia este țara care găzduiește, de departe, cel mai mare număr de oameni – mai mult de jumătate – care fug de războiul început de președintele rus Vladimir Putin. Circa 1,79 milioane de persoane și-au găsit astfel refugiu în Polonia. România, Ungaria și Republica Moldova sunt, de asemenea, destinații populare pentru refugiați, mulți dintre ei plecând mai departe în Europa pentru a-și găsi rude sau prieteni.

20 martie, 2022. ZIUA 25

Zece milioane de oameni și-au părăsit căminele

Zece milioane de oameni și-au părăsit căminele din Ucraina după declanșarea invaziei ruse, a afirmat Înaltul comisar pentru refugiați al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Filippo Grandi. El a precizat că, din cauza războiului, pe care l-a numit devastator, aceștia fie s-au deplasat în interiorul Ucrainei, fie au fugit în străinătate. Tot ONU estimează că numărul ucrainenilor care și-au părăsit țara e de peste 3,3 milioane, cei mai mulți femei și copii.

În România au ajuns peste jumătate de milion de refugiați, număr în care sunt incluse şi persoanele care au traversat Republica Moldova. Sute de mii au ales ca loc de refugiu Ungaria și Slovacia. ONU estimează că mai puțin de două sute de mii au trecut din Ucraina în Rusia, unii fiind conduși forțat acolo de trupele Moscovei.

24 martie, 2022. ZIUA 29

Forțele Moscovei, blocate de ucraineni, iau poziții defensive

Armata rusă s-a retras la peste 30 kilometri est de capitala ucraineană Kiev şi a început să stabilească poziţii defensive pe mai multe fronturi, susține un înalt oficial de la Pentagon. Forţele ruse ar fi rămas blocate și ar fi cedat teren și în jurul oraşului Cernihiv, la nord-est de Kiev. La Harkov, în nord-est, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, rușii se află la 15-20 de kilometri de centru şi se confruntă cu o rezistenţă fermă din partea ucrainenilor.

Pentagonul a constatat o oarecare acalmie și la Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, unde navele rusești ar fi renunțat să mai bombardeze orașul. Experții americani cred că armata rusă acordă acum prioritate regiunilor separatiste proruse din estul Ucrainei, așa-zisele republici Luhansk şi Doneţk, unde ar încerca să încercuiască trupele ucrainene. Premierul ucrainean, Denis Șmigal, afirmă că, într-o lună de război, poporul lui a dovedit că n-are nimic în comun cu cei pe care i-a numit barbarii ruși.

Cum folosește Kievul mesajele și simbolurile propagandei rusești împotriva Moscovei.

De unde se informează ucrainenii

Presa și utilizatorii rețelelor de socializare din Ucraina s-au mobilizat pentru a încuraja populația să reziste și pentru a răspândi cât mai mult – inclusiv în Rusia – informații despre război, din perspectiva Kievului. Un fenomen interesant este deturnarea de către ucraineni a unor mesaje și simboluri ale propagandei rusești, pe care Kremlinul le-a folosit inclusiv în războiul informațional împotriva Ucrainei.

Marele Război pentru Apărarea Patriei v.2

Unele agenții de presă din Kiev au început să numească luptele de apărare ale Ucrainei Marele Război pentru Apărarea Patriei. Narațiunea pare a fi mai mult o inițiativă a presei și nu este întâlnită, deocamdată, la nivelul discursului oficial. Agenția de presă Obozrevatel de la Kiev analizează zilnic pierderile Rusiei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din Ucraina împotriva Federației Ruse. Publicația substituie în mentalul colectiv ucrainean sensul sovietic al noțiunii de „Război pentru Apărarea Patriei (frontul de Răsărit al celui de-Al Doilea Război Mondial, începând cu iunie 1941 până în mai 1945) cu un alt sens – cel al rezistenței ucrainenilor față de agresiunea Rusiei. De fapt, Kievul a renunțat de câțiva ani la catalogarea celui de-Al Doilea Război Mondial ca fiind unul de apărare a patriei, fapt care a iritat Rusia. Moscova a acuzat în repetate rânduri Ucraina că ar fi preluat narațiuni „naziste.

O parte din populația ucraineană, mai ales în estul și sudul țării, încă este atașată emoțional de narativul legat de războiul antinazist al URSS. Unele organe de presă din Ucraina au încercat să canalizeze într-o direcție corectă politic pentru Kiev aceste sentimente istorice, transformându-le în elemente simbolice de rezistență a Patriei (Ucraina, și nu URSS) împotriva inamicului (Rusia, și nu Germania nazistă).

Marele Război