Descoperiți milioane de cărți electronice, cărți audio și multe altele cu o perioadă de probă gratuită

Doar $11.99/lună după perioada de probă. Puteți anula oricând.

Un mesaj pentru vremurile noastre: Epistolele I și II către Tesaloniceni
Un mesaj pentru vremurile noastre: Epistolele I și II către Tesaloniceni
Un mesaj pentru vremurile noastre: Epistolele I și II către Tesaloniceni
Cărți electronice245 pagini3 ore

Un mesaj pentru vremurile noastre: Epistolele I și II către Tesaloniceni

Evaluare: 0 din 5 stele

()

Citiți previzualizarea

Informații despre cartea electronică

Epistolele I și II către Tesaloniceni: Un mesaj pentru vremurile noastre este un comentariu complet, verset cu verset, al epistolei lui Pavel către biserica din Tesalonic. Rev. Caram intră în detaliu privitor la luptele și greutățile cu care s-a confruntat biserica în timpul Imperiului Roman, cât și mesajele contradictorii despre cea de-a doua venire a Domnului Isus Hristos, care circulau prin biserici. Această carte vă va oferi sfaturi practice despre cum ne putem pregăti pentru a-L întâlni pe Domnul, atunci când va reveni.
LimbăRomână
Data lansării15 nov. 2019
ISBN9781596659810
Un mesaj pentru vremurile noastre: Epistolele I și II către Tesaloniceni

Citiți mai multe din Rev. Daniel G. Caram

Legat de Un mesaj pentru vremurile noastre

Cărți electronice asociate

Creștinism pentru dvs.

Vedeți mai mult

Recenzii pentru Un mesaj pentru vremurile noastre

Evaluare: 0 din 5 stele
0 evaluări

0 evaluări0 recenzii

Ce părere aveți?

Apăsați pentru evaluare

Recenzia trebuie să aibă cel puțin 10 cuvinte

    Previzualizare carte

    Un mesaj pentru vremurile noastre - Rev. Daniel G. Caram

    Epistolele I și II către Tesaloniceni

    Un mesaj pentru vremurile noastre

    Titlul original în limba engleză: „A Message for Our Times-

     the Epistles of I & II Thessalonians"

    © 2012 Daniel G. Caram

    „ EPISTOLELE I ȘI II CĂTRE TESALONICENI

    UN MESAJ PENTRU VREMURILE NOASTRE"

    © 2019 Zion Fellowship Inc.

    Versiunea 1.2 în limba română, revizuit în aprilie 2021 

    Traducerea se bazează pe versiunea 2.0 în limba engleză

    Traducerea în limba română: Mircea-Sever Roman

    Editor: A.C. Roman, Delia-Doina Mihai

    Design copertă față:

    © Zion Fellowship Inc.

    Toate drepturile rezervate 

    Publicată de Zion Christian Publishers

    A Zion Fellowship ® Ministry 

    Publicată ca și carte electronică în limba română în luna aprilie 2021

    E-book ISBN 1-59665-981-5 

    Nicio parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă în nicio formă și prin niciun mijloc electronic sau mecanic fără permisiunea scrisă a editorului,

    cu excepția cazului unor citate scurte în articole sau recenzii.

    Dacă nu se menționează altfel, toate citatele Scripturii din această carte sunt preluate din versiunea Dumitru Cornilescu, 1924.

    Pentru mai multe informații despre versiunea în limba engleză, vă rugăm contactați

    Zion Christian Publishers la:

    P.O. Box 70

    Waverly, New York 14892

    Phone: (607) 565 2801

    Toll free: 1-877-768-7466

    Fax: 607-565-3329

    http://www.zcpublishers.com/

    Pentru mai multe informații despre versiunea în limba română, vă rugăm contactați

    Onisim Moisa

    Email: contact@zionromania.ro

    Telephone: 0723975578

    MULȚUMIRI

    Am dori să mulțumim:

    Lui Mary Humphreys – pentru competența ei în editarea acestei cărți

    Lui Jeremy Kropf – pentru competența acestuia în formatarea cărții de față

    CUPRINS

    Introducere

    1 Tesaloniceni  

    Capitolul 1

    Capitolul 2

    Capitolul 3

    Capitolul 4

    Capitolul 5

    2 Tesaloniceni  

    Capitolul 1

    Capitolul 2

    Capitolul 3

    Introducere

    Cu siguranță, una dintre temele majore în studiul epistolelor lui Pavel către Tesaloniceni este cea de-a doua venire a lui Hristos. În fiecare capitol al ambelor epistole, veți găsi fie o referire directă, fie o aluzie la a doua Lui venire. Domnul încă are o biserică în Tesalonic și ei încă așteaptă venirea Lui. Ideea care transpare în aceste epistole este că fiecare credincios trebuie să fie pregătit și să trăiască având așteptarea că: Lumea mea s-ar putea sfârși astăzi și nu vreau să fiu rușinat atunci când Îl voi întâlni pe El.

    Mai există o expresie pe care o conectăm adesea cu cea de-a doua venire: Ziua Domnului. Acest termen apare în ambele epistole. Deși putem atribui această expresie întoarcerii lui Hristos pentru a judeca pământul, ea are și alte aplicații. Uneori, făcea referire la judecata lui Dumnezeu cu privire la o anumită generație, cum ar fi perioada care a dus la distrugerea Ierusalimului, în anul 586 î.H.. Ziua Domnului se poate referi specific la necazul cel mare ce precedă venirea lui Hristos, dar și la judecata finală de la sfârșitul Mileniului (cf. 2 Pet. 3:10-14). În orice caz, Ziua Domnului face referire la o vreme de judecată: "Ce aşteptaţi voi de la ziua Domnului? Ea va fi întuneric, şi nu lumină." (Amos 5:18).

    Această "zi de întuneric constituie, de asemenea, un avertisment pentru Biserică, în ceea ce privește venirea Lui. Învățătura privitoare la perioada dinainte de venirea lui Hristos îndeamnă la precauție. Se pare că va exista o anumită perplexitate și o neglijență care vor predomina în acea perioadă. Suntem avertizați să fim în alertă, ca să nu fim luați prin surprindere! Pavel ne atenționează și legat de alte condiții care vor fi în acea zi: omul fărădelegii, lepădarea de credință" și reînceperea închinării la Templul din Ierusalim (cf. 2 Tes. 2:1-17). Epistolele către Tesaloniceni alcătuiesc o cheie esențială pentru a vedea cum vor arăta vremurile de pe urmă, fiind aproape imposibil să studiem adevărurile escatologice (de la sfârșitul timpului) fără să includem aceste două epistole ale lui Pavel.

    Apostolul născut înainte de vreme

    În 1 Cor. 15:8, Pavel s-a declarat "un apostol născut la timpul nepotrivit" (sau înainte de timpul potrivit). Pavel nu era deloc confuz privitor la generația în care a trăit sau de faptul că scrierile sale aveau să dăinuie mult timp, după ce el nu va mai fi fost pe acest pământ. În epistolele de mai târziu, Pavel a indicat că timpul său se sfârșise și că își terminase alergarea. Totuși, epistolele sale inspirate transcend generația lui și descriu condițiile care vor exista în zilele de pe urmă. Pavel a avut parte de o revelație extraordinară în al treilea cer. Cu siguranță, în acest tărâm spiritual, el a gustat din puterile care vor veni. A auzit și a văzut tainele lui Dumnezeu, multe dintre ele neavând voie să le divulge pe pământ, iar acest lucru se întâmplase cu opt ani înainte de venirea lui în Tesalonic (cf. 2 Cor. 12:2-4).

    De aici, putem trage concluzia că apostolul născut înainte de vremea potrivită se adresa mai degrabă generației care avea să vadă împlinirea literală a acestor lucruri. Pavel scria Bisericii din vremurile de pe urmă. (În cadrul acestui studiu, vVom reveni asupra acestui aspect la diferite intervale,.)

    Maniera lui Pavel de a prezenta lucrurile ca și când ar fi avut loc în prezent

    Datorită faptului că Pavel folosea timpul prezent în vorbirea lui, mulți dintre creștinii din primul secol au interpretat greșit ce a spus el cu privire la întoarcerea lui Hristos. Ei au ajuns până acolo încât să-și abandoneze slujbele și să lase la o parte lucrurile care țineau de viața de zi cu zi. Deși a doua epistolă a lui Pavel a adus clarificări suplimentare, el nu le-a spus nimic nou. Pur și simplu a reluat punctele pe care deja le predase în timpul scurtei lui slujiri acolo (2 Tes. 2:5, 3:10, 1 Tes. 4:2).

    Există o anumită tendință la credincioșii noi să ia un adevăr sau o parte a unui adevăr și să înceapă să-l trăiască. Devin atât de entuziasmați cu privire la partea A, încât nu mai aud partea B.

    Biserica din Tesalonic este și astăzi acolo, chiar dacă au trecut 1950 de ani. Ei încă așteaptă venirea Lui. Totuși, în sensul cel mai real, Domnul chiar vine pentru fiecare generație, întrucât omul nu are de trăit decât 70-80 de ani. De aceea, accentul principal din aceste epistole este pus pe ideea de sfințenie. Trebuie să fim gata oricând să-L întâmpinăm pe Domnul, întrucât nu cunoaștem ziua sau ora plecării noastre din această viață. Când ne vom da ultima suflare, sfârșitul lumii a venit peste noi, iar apoi vine judecata. Prin urmare, adevăratul mesaj al celei de-a doua veniri a lui Hristos este acela de a ne sfinți (cf. 1 Tes. 3:13).

    Există multe informații valoroase ce ar putea fi câștigate din epistolele către Tesaloniceni. Viața lui Hristos, așa cum a fost trăită și predicată de apostolul Pavel, este cu deosebire relevantă pentru cei care sunt chemați în poziții de conducere. Așadar, să continuăm studiul acestor cărți cu inima dornică de a învăța, "Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziţi în sfârşit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut."

    Cadrul istoric al orașului Tesalonic

    Capitala Macedoniei

    Tesalonicul a fost întemeiat în 315 î.H. La început a fost numit Salonic, după soția lui Casandru, care a fost unul din cei patru generali ai lui Alexandru. Întrucât Alexandru cel Mare nu a avut urmași, imperiul său a fost divizat între cei patru generali principali (Dan. 8:8, 22, 11:3-4). Salonica a fost, în realitate, sora vitregă a lui Alexandru.

    Locația acestui oraș-port a făcut din Salonic un centru comercial foarte valoros. Râul Vardar (numele actual) ce izvorăște din nord, își are capătul în Golful Termaic (Golful Salonicului).

    Acest golf a făcut din Salonic una din principalele rute comerciale ale vremii. De fapt, orașul modern Salonic este în continuare un oraș-port, fiind al doilea oraș ca dimensiune din Grecia.

    În timpul Războaielor Macedonene, Roma a cucerit Salonicul, pe care l-a făcut provincie în 146 î.H.. Mai târziu, Roma a declarat Salonicul un oraș liber și responsabil doar față de proconsulul roman care era staționat acolo. Salonicul a continuat să fie capitala Macedoniei, menținându-și cultura grecească, dar având totuși o populație cosmopolită, datorită statutului de oraș liber.

    Consemnarea biblică a orașului Tesalonic

    Luca oferă o relatare biblică a vizitei lui Pavel în Tesalonic, în cartea Faptele apostolilor, cap. 17. Din cronologia evenimentelor, putem deduce că Pavel trebuie să fi fost acolo în 52 d.H. Pavel a plecat din Antiohia în 51 d.H., cu noul său partener, Sila. Ei au vizitat Cilicia, Licaonia și Galația în acel an, iar în 52 au mers în Troa, Filipi, Tesalonic, Bereea, Atena și Corint. Pavel a rămas în Corint 18 luni și, în timp ce era acolo, a scris cele două epistole către Tesaloniceni. Tesalonicul a reprezentat un popas foarte important în cea de-a doua călătorie misionară a lui Pavel (Fap. 17:1-10).

    cover.jpg

    Pentru a înțelege cu totul a doua călătorie misionară a lui Pavel (Fap. 15:36 – 18:22), trebuie să începem cu Faptele apostolilor, cap. 15. După conferința de la Ierusalim, Pavel și Barnaba s-au întors în Antiohia, Siria, unde au continuat să învețe și să predice. Data conferinței din Ierusalim a fost atestată ca fiind anul 50 d.H. În perioada când se afla din nou în Antiohia, lui Pavel i-a venit ideea să reviziteze pe cei cărora le predicase: "După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem şi să mergem pe la fraţii din toate cetăţile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac."" (Fap. 15:36)

    În restul capitolului 15, vedem o separare între Pavel și Barnaba. Motivul pentru care includ acest lucru în lucrarea de față este faptul că are o aplicație specială pentru cei care studiază cu scopul de a intra în slujire. Barnaba ar fi trebuit să fie un co-fondator al lucrării din Salonic, însă el a fost extrem de ofensat din cauza reticenței lui Pavel de a-l lua cu ei pe Ioan Marcu, care le întorsese spatele după prima lor călătorie (Fap. 13:13). De asemenea, veți observa că în aceeași istorisire, Pavel pare să-și fi asumat responsabilitatea conducerii, întrucât citim: "Pavel şi tovarăşii lui" (Fap. 13:13).

    Poate că Barnaba nu suporta faptul că Pavel conducea lucrurile. Poate faptul că Ioan Marcu era înrudit cu Barnaba contribuia la ofensa acestuia. Pavel l-a considerat pe Ioan a fi prea imatur pentru a doua călătorie misionară și tot incidentul a dus la o separare. De fapt, această a doua călătorie avea să întâmpine multă persecuție și probleme. Ar fi eșuat Ioan Marcu și în această misiune?

    În mod special, slujitorii trebuie să își păzească inima împotriva unor astfel de ofense. Nu trebuie să permitem sentimentelor noastre personale să ne guverneze. Chiar nu există ideea de a conduce împreună cu cineva. O persoană trebuie să preia conducerea unei echipe, iar ceilalți trebuie să se supună acesteia. Barnaba a pierdut foarte mult prin faptul că s-a supărat din cauza lui Ioan. Am auzit pe cineva spunând: Nu există har pentru ofensa din cauza unei terțe părți. Adesea, supărarea noastră e generată de modul în care a fost tratată altă persoană. Din cauza acestei neînțelegeri majore, Barnaba a încetat să mai fie o figură importantă în Biblie; și, în mod interesant, Ioan Marcu reapare mai târziu. Cartea Faptele Apostolilor se concentrează pe miezul lucrării lui Dumnezeu, iar Barnaba a părăsit acest centru al activității, pentru a rămâne la periferie.  

    Chemarea macedoneană

    În timpul celei de-a doua călătorii, Pavel și tovarășii lui au venit în Troa, un oraș din Asia Mică. În timp ce se afla acolo, Pavel a avut o vedenie a unui om care striga după ajutor în Macedonia. (Fap. 16:8-10). În această perioadă, li s-a alăturat Luca. Timotei deja devenise parte din trupă. (Fap. 16:1-3). Prin urmare, echipa de slujire a călătorit către vest, în Macedonia. În acest context, Pavel a pus bazele a două mari centre bisericești: unul în Filipi și unul în Tesalonic (citește Fap. 17:1-15.)

    Tesalonic

    Vizita lui Pavel la Tesalonic a fost foarte scurtă; ea s-a întins doar pe parcursul a trei zile de Sabat (Fap 17:2). Însuși acest lucru merită să fie luat în considerare. Multe pot fi realizate într-o perioadă foarte scurtă de timp, atunci când puterea lui Dumnezeu se manifestă. Când înaintăm plini de putere, Dumnezeu poate face să se întâmple lucruri minunate. Iona a făcut mai multe pentru Ninive în câteva zile, decât ar putea face majoritatea misionarilor în câteva secole. Așa cum a spus William Carrie, trebuie să-l credem pe Dumnezeu pentru lucruri mari și să ne așteptăm la lucruri mari din partea Lui. 

    Pavel era genul de persoană care-și dădea toată viața și toată inima pentru alții. Atunci când slujim într-o atmosferă volatilă, trebuie să dăm tot ce putem, cât timp avem

    Îți este utilă previzualizarea?
    Pagina 1 din 1