Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
()
Informații despre cartea electronică
Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Știință sau pseudoștiință?, de Nicolae Sfetcu
ȘTIINȚE NATURALE
Problems with String Theory in Quantum Gravity, de Nicolae Sfetcu
ȘTIINȚE SOCIALE
The Adventures of Pinocchio – Education, de Nicolae Sfetcu
Conceptele de putere și emergență, de Alexandru Cristian
Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1), de Dan D. Farcaș
Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție, de Oana Denisa Pătrașcu
Persoanele adulte fără adăpost și importanța serviciilor sociale în procesul de reintegrare în comunitate și societate, de Bianca-Daniela Parepeanu
Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins, de Tiberiu Tănase
ȘTIINȚE FORMALE
Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice, de Nicolae Sfetcu
FILOSOFIE
Philosophy of Emotional Intelligence, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS25335
Nicolae Sfetcu
Owner and manager with MultiMedia SRL and MultiMedia Publishing House. Project Coordinator for European Teleworking Development Romania (ETD) Member of Rotary Club Bucuresti Atheneum Cofounder and ex-president of the Mehedinti Branch of Romanian Association for Electronic Industry and Software Initiator, cofounder and president of Romanian Association for Telework and Teleactivities Member of Internet Society Initiator, cofounder and ex-president of Romanian Teleworking Society Cofounder and ex-president of the Mehedinti Branch of the General Association of Engineers in Romania Physicist engineer - Bachelor of Science (Physics, Major Nuclear Physics). Master of Philosophy.
Citiți mai multe din Nicolae Sfetcu
Teste de inteligență, probleme de logică, puzzle și amuzamente matematice: Volumul 1 Evaluare: 5 din 5 stele5/5Moartea: Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice Evaluare: 4 din 5 stele4/5Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPsihologia mulțimilor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Excel: Ghid pentru începători Evaluare: 5 din 5 stele5/5Ghid Marketing pe Internet Evaluare: 4 din 5 stele4/5Introducere în Astrologie Evaluare: 2 din 5 stele2/5Inteligența emoțională Evaluare: 4 din 5 stele4/5Teste de inteligență, probleme de logică, puzzle și amuzamente matematice: Volumul 2 Evaluare: 3 din 5 stele3/5Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea siturilor web Evaluare: 5 din 5 stele5/5Traducere şi traducători Evaluare: 5 din 5 stele5/5Lucrul cu baze de date Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriManagement, analize, planuri și strategii de afaceri Evaluare: 3 din 5 stele3/5Cum să devii antreprenor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Introducere în inteligența artificială Evaluare: 5 din 5 stele5/5Șah: Ghid pentru începători Evaluare: 3 din 5 stele3/5Ghid de stil lingvistic pentru traducerea în limba engleză Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFizica simplificată Evaluare: 5 din 5 stele5/5Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPromovarea afacerilor prin campanii de marketing online Evaluare: 5 din 5 stele5/5Filosofie: Noțiuni de bază, Volumul 1 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDe ce (nu) suntem fericiți? Evaluare: 5 din 5 stele5/5ABC Scurte povestiri: Carte pentru copii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCorupţie: Globalizare - Neocolonialism Evaluare: 5 din 5 stele5/5Electricitate și magnetism: Electromagnetism fenomenologic Evaluare: 5 din 5 stele5/5Sănătate, frumuseţe, metode de slăbire Evaluare: 4 din 5 stele4/5Adobe Photoshop pentru începători Evaluare: 5 din 5 stele5/5Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMecanica fenomenologică Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Legat de Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
Cărți electronice asociate
Pseudoştiinţă? Dincolo de noi... Evaluare: 5 din 5 stele5/5Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriȘtiința: Filosofia științei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPsihologia Fake News: Acceptarea, distribuirea și corectarea informațiilor false Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriImre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEseuri filosofice Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriArta de a (nu) pierde timpul Evaluare: 5 din 5 stele5/5Pandemia COVID-19: Abordări filosofice Evaluare: 1 din 5 stele1/5Tulburari ale Sinelui O abordare axata pe tipurile de personalitate Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCei mai WEIRD oameni din lume: Cum a dobândit Occidentul o psihologie distinctă și o prosperitate ieșită din comun Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEugenia: Trecut, Prezent, Viitor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriInterventii neobisnuite: Modificări ale cadrului, metodei și relației în psihoterapie și psihanaliză Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEvoluția și etica eugeniei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPsihoterapia psihodinamica Practica bazata pe dovezi empirice Evaluare: 1 din 5 stele1/5Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCredință vs Știință Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOrganele statului. Abuzul transplanturilor în China Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDespre nervozitatea moderna Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDisonanta cognitiva. Noi perspective asupra unei teorii fundamentale pentru psihologie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSufletul omului: Între geniul binelui si al raului Evaluare: 4 din 5 stele4/5Inghite Platon, nu Prozac! Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSecrete și minciuni în psihoterapie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMesagerul stelar Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIntroducere în psihologia emoțiilor: De la Darwin la neuroștiințe, ce sunt și cum funcționează emoțiile Evaluare: 4 din 5 stele4/5Vindecă Candida Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriInterviu si indicatori in psihanaliza Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Știință și matematică pentru dvs.
Mesagerul stelar Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriACEASTĂ PARTE A EDENULUI. Despre originea religiei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIn slujba razboiului Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOrigini: 14 miliarde de ani de evolutie cosmica Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAfantazia: Minte Oarba - Spectrul imaginatiei: Minte Oarbă, #1 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFrontierele cunoașterii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMarele roman al matematicii: Din preistorie în zilele noastre Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIn zona cenusie: Un neurocercetător explorează granița dintre viață și moarte Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIluzie sau realitate? (Reflecții și fantezii despre misterul vieții și comunicarea temporală) Evaluare: 4 din 5 stele4/5Astrofizica pentru cei grabiti Evaluare: 5 din 5 stele5/5Arta bucuriei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMarile idei ale științei: O introducere completă Evaluare: 5 din 5 stele5/5Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări(pseudo)Știința din spatele filmelor: Marțianul, Jurassic Park, Interstelar, Alien, Matrix, Planeta Maimuțelor... Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPsihosomatica. Teorii, cazuri, descriere medicala Evaluare: 5 din 5 stele5/5Geneza Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDe ce iubim: Noua știință din spatele celor mai strânse relații dintre noi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMintea ascutita Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEseuri filosofice Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMistere fascinante (Fantezii și reflecții) Evaluare: 4 din 5 stele4/5Jumatatea mai buna: Despre superioritatea genetica a femeilor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Vietile secrete ale planetelor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFizica atomică și nucleară fenomenologică Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDistincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriOdiseea genomului: Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFascinația marilor mistere: Reflecții și fantezii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Teorema umbrelei Evaluare: 3 din 5 stele3/5Infecțiile de origine animală și următoarea pandemie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCât durează acum? Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Recenzii pentru Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
0 evaluări0 recenzii
Previzualizare carte
Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023 - Nicolae Sfetcu
CUPRINS
CUPRINS
EDITORIAL
Știință sau pseudoștiință?
ȘTIINȚE NATURALE
Problems with String Theory in Quantum Gravity
ȘTIINȚE SOCIALE
The Adventures of Pinocchio – Education
Conceptele de putere și emergență
Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1)
Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție
Persoanele adulte fără adăpost și importanța serviciilor sociale în procesul de reintegrare în comunitate și societate
Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins
ȘTIINȚE FORMALE
Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice
FILOSOFIE
Philosophy of Emotional Intelligence
EDITORIAL
Știință sau pseudoștiință?
Nicolae Sfetcu¹
nicolae@sfetcu.com
Science or Pseudoscience?
Abstract
Science and pseudoscience are two terms often used to describe the pursuit of knowledge and understanding in the world. Although both may appear similar at first glance, they are fundamentally different in their approach, methodology and reliability of their findings.
This essay aims to explore the distinctions between science and pseudoscience, their impact on society, and the importance of critical thinking in differentiating between them.
Keywords: science, pseudoscience, scientific methodologies, falsifiability, demarcation, non-science
Rezumat
Știința și pseudoștiința sunt doi termeni adesea folosiți pentru a descrie căutarea cunoașterii și înțelegerii în lume. Deși ambele pot părea similare la prima vedere, ele sunt fundamental diferite în abordarea lor, metodologia și fiabilitatea constatărilor lor.
Acest eseu își propune să exploreze distincțiile dintre știință și pseudoștiință, impactul lor asupra societății și importanța gândirii critice în diferențierea dintre ele.
Cuvinte cheie: știință, pseudoștiință, metodologii științifice, falsificabilitate, demarcare, non-știință
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023, pp. 3-8
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS22283
URL: https://www.cunoasterea.ro/stiinta-sau-pseudostiinta/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Acesta este un articol cu Acces Deschis (Open Access) distribuit în conformitate cu termenii licenței de atribuire Creative Commons CC BY SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/).
Introducere
Știința și pseudoștiința sunt doi termeni adesea folosiți pentru a descrie căutarea cunoașterii și înțelegerii în lume. Deși ambele pot părea similare la prima vedere, ele sunt fundamental diferite în abordarea lor, metodologia și fiabilitatea constatărilor lor.
Delimitarea dintre știință și pseudoștiință face parte din sarcina mai generală de a determina care credințe sunt justificate epistemic.
Acest eseu își propune să exploreze distincțiile dintre știință și pseudoștiință, impactul lor asupra societății și importanța gândirii critice în diferențierea dintre ele.
Știința: o căutare metodică a adevărului
Știința este o abordare sistematică și bazată pe dovezi pentru înțelegerea lumii naturale. Urmează un set de principii și metodologii concepute pentru a minimiza părtinirile și erorile în căutarea explicațiilor și predicțiilor.
Știința poate fi descrisă ca fiind parțial descriptivă, parțial normativă. O definiție a științei se poate concentra pe conținutul descriptiv și specifică modul în care termenul este utilizat efectiv, sau, se poate concentra asupra elementului normativ și poate clarifica sensul mai fundamental al termenului. ² Cea mai veche utilizare a acestei denumiri se consideră ca aparținând fiziologului francez François Magendie, (Magendie 1843) care este considerat unul din pionierii fiziologiei experimentale. Există o divergență între filozofii științei și unii membri ai comunității științifice referitor la posibilitatea unei distincții obiective între pseudoștiință
și știință
.
Caracteristicile cheie ale științei includ:
Observație empirică: Știința se bazează pe dovezi empirice obținute prin observare atentă, experimentare și colectare de date. Această încredere pe fapte observabile și experimente repetabile asigură obiectivitatea și reproductibilitatea.
Falsificarea: Ipotezele și teoriile științifice trebuie să fie testabile și potențial falsificabile. Aceasta înseamnă că ele pot fi dovedite false prin dovezi, ceea ce permite autocorecția și rafinarea în timp.
Revizuire colegială: Cercetarea științifică este supusă unei evaluări inter pares, în care experții din domeniu evaluează și critică metodologia, rezultatele și concluziile. Acest proces asigură controlul calității și eliminarea părtinirilor.
Progres: Știința este un proces de auto-corecție. Noile descoperiri se bazează pe cunoștințele existente, iar ideile învechite sunt înlocuite cu altele mai bune. Această evoluție dinamică duce la progresul înțelegerii umane.
Pseudoștiința: iluzia științei
Pseudoștiința, pe de altă parte, imită metodele științei, dar îi lipsește rigoarea și metodologia care fac adevărata știință fiabilă. Convingerile și practicile pseudoștiințifice sunt adesea conduse de convingeri personale, dorințe sau interese comerciale și pot duce la răspândirea de informații false.
Caracteristicile cheie ale pseudoștiinței includ:
Lipsa dovezilor empirice: Afirmațiile pseudoștiințifice se bazează frecvent pe anecdote, mărturii personale sau date culese pe bază de cireșe, mai degrabă decât pe dovezi empirice sistematice. Ei se bazează adesea pe părtinire de confirmare, căutând doar dovezi care să susțină afirmațiile lor.
Nefalsificabilitatea: Ideile pseudoștiințifice sunt adesea structurate într-un mod care le face imune la respingere. Le lipsesc ipotezele testabile și adesea invocă entități neobservabile sau supranaturale ca explicații.
Absența evaluării colegiale: Afirmațiile pseudoștiințifice nu au adesea o evaluare riguroasă de către colegi și sunt promovate de persoane sau grupuri cu interese personale. Această lipsă de control extern permite propagarea necontrolată a informațiilor false.
Stagnare: Credințele pseudoștiințifice tind să persiste în ciuda dovezilor contrare. Ele nu evoluează ca răspuns la date noi, iar susținătorii pot recurge la teorii ale conspirației sau la explicații ad-hoc pentru a-și menține afirmațiile.
Nu toate non-științele sunt pseudoștiință, precum metafizica sau religia. Mahner (Mahner 2007, 548) a propus termenul para-știință
pentru practicile ne-științifice care nu sunt pseudoștiințe.
Neștiințific
este un concept mai restrâns decât non-științific
, deoarece primul termen implică o anumită formă de contradicție sau conflict cu știința, iar pseudoștiințific
este mai restrâns decât neștiințific
, deoarece implică o intenționalitate.
Mulți autori presupun că pentru a fi pseudoștiințifică, o activitate sau o învățătură trebuie să satisfacă după două criterii (Hansson 1996): (1) să nu fie științifică și (2) principalii săi susținători să încerce să creeze impresia că este științifică.
Grove (Grove 1985, 219) a inclus printre doctrinele pseudoștiințifice pe acelea care intenționează să ofere explicații alternative celor din știință sau să pretindă să explice ce știința nu poate explica
. Într-un sens mai larg, se presupune că pseudoștiința include nu numai doctrine contrare științei proclamate a fi științifice, ci și doctrine contrare științei în instanță, indiferent dacă sunt sau nu prezentate în numele științei. (Hansson 1996)
Impactul asupra societății
Distincția dintre știință și pseudoștiință este crucială, deoarece influențează direct societatea. Credințele pseudoștiințifice pot duce la riscuri pentru sănătate, exploatare financiară și răspândirea dezinformării. În plus, proliferarea produselor de sănătate pseudoștiințifice poate dăuna persoanelor care se bazează pe ele, mai degrabă decât pe medicina bazată pe dovezi.
Mai mult, pseudoștiința poate împiedica progresul științific și poate induce în eroare opinia publică cu privire la probleme importante precum schimbările climatice și evoluția. Confuzia societății cu privire la ceea ce este cu adevărat științific poate avea consecințe de lungă durată.
Conflictul dintre știință și pseudoștiință se regăsește, pe de o parte, în comunitatea de discipline de cunoaștere care include științele naturale și sociale și umaniste, și pe de altă parte în o mare varietate de mișcări și doctrine, cum ar fi creaționismul, (Sfetcu 2015, 112) astrologia, homeopatia și denialismul holocaustului, aflate în conflict cu rezultatele și metodele general acceptate în comunitatea cunoașterii.
Există însă fenomene care satisfac ambele criterii, dar nu sunt pseudoștiințifice, precum frauda în știință. Unele forme de pseudo-știință au ca obiectiv lupta împotriva unei teorii științifice (denialismul științific), precum negarea holocaustului nazist (Gleberzon 1984), sau negarea schimbărilor climatice (Williams 2005). De asemenea, teoria design-ului inteligent
(Sfetcu 2015, 103) susține o interpretare fundamentalistă a genezei negând evoluția.
Rolul gândirii critice
Gândirea critică joacă un rol esențial în diferența dintre știință și pseudoștiință. Aceasta include capacitatea de a evalua dovezile, de a lua în considerare explicații alternative și de a cântări credibilitatea surselor. Încurajarea abilităților de gândire critică poate ajuta indivizii să ia decizii în cunoștință de cauză și să reziste atracției afirmațiilor pseudoștiințifice.
Profesorul Paul DeHart Hurd (Hurd 1998) consideră că o mare parte din oamenii de știință sunt în stare să distingă între știință și diferitele pseudoștiințe precum astrologia (Sfetcu 2015, 257), șarlatania, ocultismul, (Sfetcu 2015, 229) sau superstiția. Pseudoștiința este oricare subiect care pare a fi științific la prima vedere, sau ai cărui susținători susțin că este științific, dar care contravine condițiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor științifice.
Standardele pentru demarcare pot varia în funcție de domeniu, dar o serie de principii de bază sunt unanim acceptate. Toate rezultatele experimentale ar trebui să fie reproductibile, metoda științifică să poată fi aplicată peste tot, prejudecățile să poată fi controlate sau eliminate, experimentele să fie corecte, studiile să fie obiective, etc. Datele să fie documentate pentru a fi reproduse și pentru studii suplimentare. Cuantificarea statistică a importanței, încrederii, și erorii sunt, de asemenea, instrumente importante pentru metoda științifică. (Sfetcu 2015, 2)
Concluzie
În concluzie, știința și pseudoștiința reprezintă abordări distincte pentru înțelegerea lumii din jurul nostru. Știința este un efort riguros, bazat pe dovezi și de auto-corecție, care a propulsat cunoștințele și progresul tehnologic al umanității. Pseudoștiința, în schimb, se bazează pe dovezi anecdotice, nu are metodologia științifică și promovează adesea credințe nefondate.
Pentru a naviga într-o lume plină de o abundență de informații, este esențial să cultivați abilitățile de gândire critică. Procedând astfel, putem distinge mai bine între descoperirile științifice autentice și afirmațiile pseudoștiințifice, asigurându-ne că luăm decizii informate care promovează bunăstarea indivizilor și a societății în ansamblu.
Bibliografie
Gleberzon, William. 1984. Academic Freedom and Holocaust Denial Literature: Dealing with Infamy.
Interchange on Education.
Grove, J W. 1985. Rationality at Risk: Science Against Pseudoscience.
ResearchGate. 1985. https://www.researchgate.net/publication/11730117_Rationality_at_Risk_Science_Against_Pseudoscience.
Hansson, Sven Ove. 1996. Defining Pseudo-Science.
Philosophia Naturalis 33 (1): 169–176.
Hurd, Paul DeHart. 1998. Scientific Literacy: New Minds for a Changing World.
Science Education 82 (3): 407–16. https://doi.org/10.1002/(SICI)1098-237X(199806)82:3<407::AID-SCE6>3.0.CO;2-G.
Magendie, Francois. 1843. An Elementary Treatise on Human Physiology.
Bokus.com. 1843. https://www.bokus.com/bok/9781334413049/an-elementary-treatise-on-human-physiology/.
Mahner, Martin. 2007. Demarcating Science from Non-Science.
ResearchGate. 2007. https://www.researchgate.net/publication/286895878_Demarcating_Science_from_Non-Science.
Sfetcu, Nicolae. 2015. Pseudoştiinţă? Dincolo de noi... Lulu.com.
Williams, Nigel. 2005. Heavyweight Attack on Climate-Change Denial.
Current Biology 15 (4): R109–10. https://doi.org/10.1016/j.cub.2005.02.002.
ȘTIINȚE NATURALE
Problems with String Theory in Quantum Gravity
Nicolae Sfetcu³
nicolae@sfetcu.com
Abstract
String theory, a framework that aims to reconcile general relativity and quantum mechanics, holds a unique position in the field of quantum gravity. In quantum field theory, the main obstacle is the occurrence of the untreatable infinities in the interactions of the particles due to the possibility of arbitrary distances between the point particles. Strings, as extended objects, provide a better framework, which allows finite calculations. In the realm of theoretical physics, where theories often push the boundaries of human understanding, examining the epistemology of a theory becomes crucial. This article delves into the epistemological aspects of string theory's role in our quest for a unified theory of quantum gravity, exploring the challenges it presents and the insights it offers.
Keywords: string theory, epistemology, quantum gravity, quantum field theory, unified theory, M-theory, superstring theory, brane theory
Probleme cu teoria corzilor din gravitația cuantică
Rezumat
Teoria corzilor, un cadru care își propune să reconcilieze relativitatea generală și mecanica cuantică, deține o poziție unică în domeniul gravitației cuantice. În teoria câmpului cuantic, principalul obstacol este apariția infinităților netratabile în interacțiunile particulelor din cauza posibilității unor distanțe arbitrare între particulele punctuale. Corzile, ca obiecte extinse, oferă un cadru mai bun, care permite calcule finite. În domeniul fizicii teoretice, unde teoriile depășesc adesea granițele înțelegerii umane, examinarea epistemologiei unei teorii devine crucială. Acest articol analizează aspectele epistemologice ale rolului teoriei corzilor în căutarea noastră pentru o teorie unificată a gravitației cuantice, explorând provocările pe care le prezintă și perspectivele pe care le oferă.
Cuvinte cheie: teoria corzilor, epistemologie, gravitația cuantică, teoria câmpului cuantic, teoria unificată, teoria M, teoria superstringurilor, teoria branelor
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023, pp. 9-23
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS92230
URL: https://www.cunoasterea.ro/problems-with-string-theory-in-quantum-gravity/
© 2023 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
This is an Open Access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution License CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/), which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited.
Introduction
String theory, a framework that aims to reconcile general relativity and quantum mechanics, holds a unique position in the field of quantum gravity. In quantum field theory, the main