Viata Nu Este Un Picnic

De Lior Bebera

Viața nu este un picnic, prezintă succesul ca fiind de cele mai multe ori rezultatul muncii asidue, al transformării provocărilor în oportunități, al încrederii în tine însuți, dar și al încăpățânării de a face ce ai de făcut în ciuda tuturor divergențelor și a tuturor celor care încearcă să te convingă să renunți. Mai mult, succesul nu vine ușor și are prețul său; ai nevoie de curaj să plătești acest preț, pentru că norocul este întotdeauna de partea celor curajoși.

Acesta este exact subiectul cărții: urcușurile și coborâșurile, lupta, temerile și certitudinile, credințele și îndoielile, toate prezentate în cel mai uman și inspirațional mod posibil.

Este semnul de generozitate al unui om care a făcut o misiune din a împărtăși cele mai adânci simțăminte și abordări, într-o carte în care povestea propriilor sale bătălii se bazează pe atu-urile sale și pe îndepărtarea propriilor slăbiciuni, totul fiind prezentat în cea mai bună versiune a vieții sale personale și profesionale.

Viața nu este un picnic, întotdeauna, dar este frumoasă atunci când este într-adevăr trăită.

• Limbă: Română
• Editor: One Book
• Data lansării: 23 nov. 2020
• ISBN: 9786069491539

Lior Bebera

Lior Bebera is a Hospitality professional with over twenty years of experience in the industry.A German national, born in Israel, Lior has lived in a total of eight countries spread across three continents.In an industry that is known for having an extensive history of traditional, hierarchical and strictly corporate approaches, Lior continues to modernize his methods of leadership focusing on the genuine development of the individuals in his team.Being appointed as a General Manager at the age of 35 and leading teams to awarded victories, Lior has achieved the professional goals he had aspired to: InterContinental Bucharest, Best Performing Hotel in Europe in 2017, InterContinental Malta & Holiday Inn Express 2019, Best Performance since opening (2003 & 2017) for both financial and non-financial results, Top 10 IHG General Manager in 2018.He has throughout strongly defined his values, motivations, beliefs, disciplines, priorities, and purpose throughout his journey. Today, he continues to extend this across a greater community whilst welcoming any opportunity to inspire young individuals aspiring for a shift in perspective and strengthen their self-belief to break barriers in the future!

Previzualizare carte

Lior Bebera

Viața nu este un picnic

One Book

2020

Copyright

Viața nu este un picnic

Copyright ©2020 Lior Bebera

www.lifeisnotapicnic.org

E-mail: [e-mail]

Ediție Princeps

Copyright ©2020 One Book pentru această ediție

Editura ONE BOOK

www.onebook.ro

Facebook.com/oneb00k

E-mail: [e-mail]

Servicii editoriale: Editura Virtuală

www.edituravirtuala.ro

Ediție digitală realiată de Adrian Petcu

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicație nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă sub orice formă şi prin orice mijloace, electronice, mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altfel, fără aprobarea prealabilă scrisă de deținătorul de copyright.

Published by One Book at Smashwords

This ebook is licensed for your personal enjoyment only. This ebook may not be re-sold or given away to other people. If you would like to share this book with another person, please purchase an additional copy for each recipient. If you’re reading this book and did not purchase it, or it was not purchased for your use only, then please return to Smashwords.com and purchase your own copy. Thank you for respecting the hard work of the author.

Susținere pentru Noua Generație

Scopul acestei cărți este de a veni în sprijinul noii generații care țintește spre un scop înalt. Parte din profiturile obținute din vânzările de carte vor finanța educația tinerilor fără posibilități să își urmeze visele profesionale.

Deveniți parte a comunității autorului abonându-vă la e-newsletter-ul său pe

www.lifeisnotapicnic.org

Urmăriți autorul pe Facebook, Instagram și LinkedIn

Published by Lior Bebera at Smashwords

All rights reserved. No part of this book may be reproduced in any form or by any electronic or mechanical means, including information storage or retrieval systems, without permission in writing from the publisher, except by a reviewer, who may quote brief passages in a review.

This ebook is licensed for your personal enjoyment only. This ebook may not be re-sold or given away to other people. If you would like to share this book with another person, please purchase an additional copy for each recipient. If you’re reading this book and did not purchase it, or it was not purchased for your use only, then please return to Smashwords.com and purchase your own copy. Thank you for respecting the hard work of the author.

MINTEA TA E CEA CARE CONTEAZĂ

„Ca scriitor nu trebuie să-i faci niciodată publicului pe plac. Publicul este adversarul tău. Trebuie să-l învingi, ceea ce înseamnă că scrisul tău trebuie să aibă puterea de a-l schimba."

- Autor anonim

Cap. 1 - MINTEA TA E CEA CARE CONTEAZĂ

Nu cumpăr cărți doar ca să arate frumos în bibliotecă.

Cumpăr cărți pentru a le citi.

Ca mulți alți cititori, sunt atras de lecturile în care pot să identific aspecte din trecutul și prezentul meu sau elemente din ceea ce ar putea să însemne viitorul meu. Cumpăr cărți pentru a învăța din ele; pentru a-mi dezvolta cunoștințele, conduita, ființa. Caut cărți ce au potențialul de a determina o schimbare. Caut impact. Caut perspective lărgite. Caut contemplare și evoluție.

Această căutare atrage după sine selectarea și elaborarea de răspunsuri - unele parțiale, altele complete – la întrebările pe care mi le adresez. Ce doresc? Ce pot să realizez? Unde vreau să fiu? Cât de departe vreau să ajung? Care este locul meu?

La drept vorbind, cu toții suntem capabili să ducem o viață „bună". Antrenamentul și capacitatea mentală ce duc la luarea efectivă a unei decizii se identifică, în mod constant, cu realizarea și ducerea la bun sfârșit a unui proiect.

Rezultatele noastre sunt determinate de barierele și limitele mentale pe care ni le impunem.

Deși trecutul îți conturează prezentul – la fel cum prezentul îți conturează viitorul – la schimbarea viitorului contribuie, în egală măsură, și concluziile pe care le tragi după ce meditezi asupra trecutului și a prezentului. Momentele negative ce au apărut și apar adeseori pe parcursul vieții sunt doar niște detalii nesemnificative din tabloul mai larg al vieții. Deși pare un clișeu, dar și un mare adevăr în același timp, totul se întâmplă cu un scop; nimeni nu ar fi cel care este dacă lucrurile nu ar sta așa.

În momentul în care ni se închide o ușă în față, avem două opțiuni: putem fie să ne lamentăm întruna din cauza pierderilor și a eșecurilor suferite, fie putem alege o altă cale și să pornim într-o altă direcție, mobilizându-ne pentru a dobândi un câștig și mai mare; ambele alegeri reprezintă variante ce contribuie la definirea obiectivului urmărit. Uneori, însă, este nevoie să ne aducem aminte unde, cum, când sau către ce trebuie să ne îndreptăm.

Consider că misiunea mea este de a le reaminti celor din preajma mea, și nu numai,  aceste chestiuni esențiale. Nu doar prin vorbe, ci mai ales prin faptele și prin sprijinul pe care pot să îl acord. De-a lungul anilor mei de încercări, eșecuri și succes, am câștigat instrumente și resurse pe care le-am folosit pentru a construi o platformă care, în calitate de lider, îmi permite acum să prezint lideri și mai mari; cred că, în marea schemă a lucrurilor, în acest fel îmi împlinesc menirea pe această lume. Cred că scopul meu este să ofer generațiilor viitoare ceva ce trece dincolo de cunoștințele sau inspirația ce rezultă din viața și experiența mea – ceea ce se întâmplă acum reprezintă șansa mea de a contribui puțin la schimbarea umanității, la a o face diferită; pas cu pas, poți să te transformi în lider.

Pas cu pas, îți deschizi mintea; pas cu pas, capeți încredere în propriile forțe.

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

„Și, deodată, știi: este timpul să începi ceva nou și să crezi în magia începuturilor."

- Meister Eckhart

Chapter 2

Cine sunt?

„Dacă mai târziu o să valorez ceva înseamnă că și acum valorez ceva. Pentru că grâul este grâu, chiar dacă oamenii cred, la început, că este doar iarbă."

– Vincent van Gogh

Chapter 2.1

Părinții mei sunt originari din Georgia. În 1971, după ce a venit pe lume fratele meu mai mare, au emigrat în Israel, unde ne-am născut eu și ceilalți doi frați ai mei. Anii '80 au venit cu o criză financiară, iar în Israel, la vremea respectivă, viața era foarte scumpă, inclusiv educația, care era obligatorie. Cu patru copii care trebuiau crescuți și educați, cheltuielile depășeau de trei ori venitul familiei. Cu toate acestea, părinții erau hotărâți să ne ofere șansa de a beneficia de cea mai bună educație pe care o puteau susține material, astfel încât să putem avea, cu toții, un viitor profesional plin de succes, chiar dacă, pentru asta, trebuiau să-și sacrifice confortul personal. Deși părinților mei le-a fost foarte greu să emigreze din nou când se apropiau de vârsta de patruzeci de ani, fiind astfel nevoiți să reia viața de la zero, Germania a fost al doilea loc pe care l-am numit „acasă". Noua națiune s-a dovedit a fi primitoare pentru străinii harnici. 

Aveam, pe atunci, patru ani. Fiind atât de mic, îmi amintesc foarte puține lucruri din perioada petrecută în Israel, astfel încât Germania a devenit pentru mine, practic, „patria mea. Deși această țară însemna „acasă, nu simțeam că locul meu era acolo, ca i-aș fi aparținut. Crescusem în Germania, vorbeam germana, m-am integrat în cultura locală, însă nu eram german. Pe de altă parte, nici israelian nu aș fi putut să spun că sunt.

Pentru germani, eram evreu. Pentru israelieni, eram neamț.

Drept urmare, școala a reprezentat o etapă dificilă a vieții mele. Mulți dintre colegii mei  fuseseră crescuți și educați de părinții lor să dezvolte o ură irațională față de evrei și inutil să spun că mi s-a tot „adus aminte" de lipsa mea de apartenență, precum și de diferențele ce mă particularizau. Din fericire, nu toți copiii primiseră aceeași educație. Erau fel de fel de elevi, unora cărora le păsa mai degrabă de originea cuiva decât de cât de silitor eram, până la cei care spuneau exact contrariul. Germania m-a învățat să mă străduiesc să ating perfecțiunea și să-mi cultiv disciplina de a realiza totul în mod corespunzător și la standarde prestabilite. În general, rezultatele mele școlare nu au fost unele cu care să mă pot mândri. Nu eram, nicidecum, considerat unul dintre elevii de frunte din școală, mă implicam doar la orele care îmi plăceau și eram, de obicei, printre puținii copii care erau controlați mai atent. Continuând să merg împotriva curentului, mi-am cultivat atât de mult pasiunea pentru muzică și pentru divertisment, încât în clasa a treia m-am prezentat la o audiție pentru un show de televiziune care îmi plăcea și am fost admis. Șase luni mai târziu am apărut la televizor, în fața a peste 12 milioane de telespectatori.

Din acel moment, mi-am construit viața în jurul pasiunilor pe care le aveam pentru muzică, pentru sport, precum și pe identitatea pe care mi-am asumat-o în comunitatea evreiască. Apoi mi-am identificat scopul de a deveni „cineva". Părinții nu mi-au acceptat  cu ușurință pasiunile, cariera și alegerile de viață. După ce am terminat liceul, în loc să mă înscriu la cursurile unei facultăți, m-am hotărât să urmez un stagiu de ucenicie. Am lucrat ca ospătar, am făcut curățenie în camere, am spălat vase și am pornit, de bună voie, de pe treapta cea mai de jos. După ce făcuseră o mulțime de sacrificii pentru mine și pentru frații mei ca să putem beneficia de un sistem de învățământ de vârf în străinătate, părinții au dezaprobat în mod constant alegerile mele și mi-au pus sub semnul întrebării ambițiile.

„Pentru asta am emigrat noi în Germania? Ca să ajungi tu ospătar și om de serviciu?"

Privind retrospectiv, îmi dau seama că erau foarte frustrați și dezamăgiți din această cauză, dar ușor nu mi-a fost nici mie. Lipsa de înțelegere pe care am resimțit-o în mod constant, criticile lor continue ce aveau ca subiect alegerile mele de viață, aparent greșite, precum și lipsa totală de apreciere a roadelor muncii pe care o depuneam apăsau greu pe umerii mei; s-a deschis, astfel, calea unui cerc vicios ce mă făcea să mă îndoiesc de propria valoare. Se știe că începuturile nu sunt ușoare – și la fel s-a întâmplat și în cazul meu. Nu am vrut să eșuez. Cu atâta lipsă de încredere în jurul meu, nu-mi puteam permite să greșesc – mai mult pentru mine decât pentru ceilalți. Am perseverat în tăcere, străduindu-mă din răsputeri, încredințat fiind că eforturile și realizările mele vor duce, în cele din urmă, la victorie.

Au fost zile în care am simțit că trăiesc iadul pe Pământ. Dar și zile în care iadul nu a fost chiar atât de rău.

Morala acestei prime povești: pe Pământ iadul este trecător. Totul este trecător – lucrurile se pot îmbunătăți. Și așa s-a și întâmplat.

Încă nu îmi găsisem jobul mult visat, dar se puteau observa unele schimbări în bine, iar lucrurile se așezau pentru a da naștere unui viitor mai bun, mai aparte. Mi-ar plăcea să spun că, după acea cădere personală profundă, a urmat o ascensiune fulminantă, dar nu a fost chiar așa. Cu toate acestea, viața ne dăruiește capacitatea de a ne redresa, de a reacționa împotriva unei căderi ce câteodată pare inevitabilă, alteori previzibilă. Așa s-a întâmplat și în cazul meu. Am început să lucrez pentru un om de afaceri evreu care, la acea vreme, deținea două hoteluri în Frankfurt. Mi-a oferit o funcție de conducere în cadrul căreia am activat timp de un an și jumătate. Aveam 21 de ani pe atunci, eram nerăbdător și voiam să arăt de ce sunt în stare,