Ghid jocuri de noroc: Casino, Poker, Pariuri

De Nicolae Sfetcu

Ghidul trece în revistă principalele elemente ale jocurilor de noroc, reguli şi strategii, cu focalizare pe jocurile la cazinouri, poker, şi pariuri sportive. El se poate constitui într-un manual de lucru pentru profesioniştii care intenţionează să se dedice exclusiv acestui domeniu economic.
Jocurile de noroc au o definiţie economică specifică, respectiv pariul pe bani sau alte valori materiale pentru un anumit eveniment cu o finalizare incertă, cu intenţia principală de a obţine un câştig suplimentar în bani sau bunuri materiale. De obicei, rezultatul final este aflat după o perioadă scurtă de timp.
Un cazino este, în sensul modern al cuvântului, o amenajare care găzduieşte anumite tipuri de jocuri de noroc. Cazinourile sunt combinate de obicei cu hoteluri, restaurante, magazine, curse navale şi maritime, şi alte atracţii turistice. Unele cazinouri găzduiesc evenimente de divertisment, precum spectacole de comedie, concerte, şi evenimente sportive.
Pokerul este un joc de noroc cu cărţi de joc, cel mai popular joc de noroc, în care fiecare jucător având deja un număr parţial sau final de cărţi de joc în mână licitează pentru un pot comun, pe care îl câştigă jucătorul sau jucătorii cu cea mai bună combinaţie de cărţi sau jucătorul care rămâne în joc după ce ceilalţi au renunţat să mai continue.
Pariurile sportive sunt o activitate de predicţie a rezultatelor sportive prin parierea pe rezultatul unui eveniment sportiv. Mai mult decât în cazul altor forme de jocuri de noroc, legalitatea şi acceptarea pariurilor sportive variază mult în funcţie de fiecare ţară.

• Limbă: Română
• Editor: Nicolae Sfetcu
• Data lansării: 30 aug. 2021
• ISBN: 9786060330806

Nicolae Sfetcu

Owner and manager with MultiMedia SRL and MultiMedia Publishing House. Project Coordinator for European Teleworking Development Romania (ETD) Member of Rotary Club Bucuresti Atheneum Cofounder and ex-president of the Mehedinti Branch of Romanian Association for Electronic Industry and Software Initiator, cofounder and president of Romanian Association for Telework and Teleactivities Member of Internet Society Initiator, cofounder and ex-president of Romanian Teleworking Society Cofounder and ex-president of the Mehedinti Branch of the General Association of Engineers in Romania Physicist engineer - Bachelor of Science (Physics, Major Nuclear Physics). Master of Philosophy.

Previzualizare carte

Ghid jocuri de noroc

Casino, Poker, Pariuri

Nicolae Sfetcu

Publicat de MultiMedia Publishing

Copyright 2018 Nicolae Sfetcu

Publicat de MultiMedia Publishing, www.telework.ro/ro/editura

ISBN: 978-606-033-080-6

Cartea include texte din Wikipedia sub licență  CC BY-SA 3.0, traduse și adaptate de Nicolae Sfetcu.

Toate textele din această carte sunt sub licență  CC BY-SA 3.0.

DECLINARE DE RESPONSABILITATE

Având în vedere posibilitatea existenței erorii umane sau modificării conceptelor științifice, nici autorul, nici editorul și nicio altă parte implicată în pregătirea sau publicarea lucrării curente nu pot garanta în totalitate că toate aspectele sunt corecte, complete sau actuale, și își declină orice responsabilitate pentru orice eroare ori omisiune sau pentru rezultatele obținute din folosirea informațiilor conținute de această lucrare.

Cu excepția cazurilor specificate în această carte, nici autorul sau editorul, nici alți autori, contribuabili sau alți reprezentanți nu vor fi răspunzători pentru daunele rezultate din sau în legătură cu utilizarea acestei cărți. Aceasta este o declinare cuprinzătoare a răspunderii care se aplică tuturor daunelor de orice fel, incluzând (fără limitare) compensatorii; daune directe, indirecte sau consecvente, inclusiv pentru terțe părți.

Înțelegeți că această carte nu intenționează să înlocuiască consultarea cu un profesionist educațional, juridic sau financiar licențiat. Înainte de a o utiliza în orice mod, vă recomandăm să consultați un profesionist licențiat pentru a vă asigura că faceți ceea ce este mai bine pentru dvs.

Această carte oferă conținut referitor la subiecte educaționale. Utilizarea ei implică acceptarea acestei declinări de responsabilitate.

Jocuri de noroc

Jocurile de noroc au o definiţie economică specifică, respectiv pariul pe bani sau alte valori materiale pentru un anumit eveniment cu o finalizare incertă, cu intenţia principală de a obţine un câştig suplimentar în bani sau bunuri materiale. De obicei, rezultatul final este aflat după o perioadă scurtă de timp.

Originea exactă a jocurilor de noroc nu este cunoscută. Chinezii au înregistrat oficial primele jocuri de noroc în anul 2300 î.e.n., dar se crede că această activitate a fost practicată în toate societăţile umane încă de la începuturi. De la grecii antici şi romani la Franţa lui Napoleon şi Anglia elizabetană, istoria este plină de poveşti depre divertisment cu jocuri de noroc.

Termenul de joc de noroc nu este disjunct de cel de legalitate, existând companii care oferă (legal) jocuri de noroc ca activităţi publice care pot fi reglementate de una sau mai multe organisme de control. În Marea Britanie de exemplu, reglementatorul pentru jocurile de noroc este Gambling Commission.

Jocurile de noroc sunt o activitate comercială internaţională majoră, piaţa legală a jocurilor de noroc fiind estimată la 335 miliarde USD în 2009.

Aspecte psihologice

Studiile arată că deşi cele mai multe persoane folosesc jocurile de noroc ca o metodă de petrecere plăcută a timpului liber, jocurile de noroc pot deveni o patimă şi pot deteriora comportamentul anumitor persoane mai vulnerabile.

Scriitorul rus Dostoevsky a descris implicaţiile psihologice în nuvela sa Jucătorul, inclusiv modul în care jocurile de noroc determină modificări comportamentale. El este cel care asociază jocurile de noroc cu ideea de îmbogăţire rapidă. Asocierea între ruşi şi jocurile de noroc din nuvelă a alimentat legendele privind originea rusească a ruletei ruseşti.

Alte semnificaţii ale expresiei jocuri de noroc

Multe opţiuni cu rezultate riscante sunt privite în mod colocvial ca jocuri de noroc. Cât de adecvată este această expresie, este o problemă discutabilă:

Riscurile emoţionale sau fizice asumate nu se încadrează în această categorie (de ex., salturile acrobatice cu paraşuta, campaniile politice, solicitarea unor întâlniri din dragoste, etc.)

Asigurările sunt o metodă de comutare a riscului dintr-o parte în alta. Asiguratorii folosesc metode actuariale pentru a calcula premierile optime, similar cu calculul probabilităţilor în jocurile de noroc. Asiguratorii stabilesc premierile pentru a obţine o returnare a valorii aşteptată pozitivă pe termen lung în aceeaşi manieră în care jucătorii profesionişti îşi selectează pariurile pe care le fac.În timp ce asigurările se deosebesc de jocurile de noroc prin cerinţa unui interes general, în jocurile de noroc parrindu-se uneori chiar împotriva propriilor interese (de ex., un antrenor de fotbal care pariază împotriva propriei echipe pentru a îmbunătăţi rezultatele financiare datorate unui sezon sportiv pierdut).

Există şi situaţii unde rezultatele pariurilor prezintă un interes secundar pentru jucător (de ex., cumpărarea unui tichet de tombolă pentru a sprijini o cauză caritabilă).

Investiţiile nu sunt considerate jocuri de noroc, dar unle din ele pot implica riscuri semnificative. Astfel de investiţii riscante includ valorile mobiliare, bondurile, şi imobiliarele. Pornirea unei afaceri poate fi de asemenea considerată ca o formă de investiţie. Investiţiile sunt în general diferite de jocurile de noroc atunci când ele îndeplinesc următoarele condiţii:

Utilitate economică

Returnare aşteptată pozitivă (cel puţin pe termen lung)

Valoarea de bază independentă de riscurile asumate

Unele activităţi investiţionale speculative implică un risc deosebit, dar sunt percepute ca diferite de jocurile de noroc:

Tranzacţiile pe piaţa valutară

Piaţa predicţiilor

Instrumente financiare derivate, precum opţiunile sau contractele futures, unde valoarea instrumentelor financiare derivate este dependentă de valoarea activelor de bază la un moment dat (de obicei data de expirare asociată derivativelor)

Tipuri de jocuri de noroc

Jocuri de cazinou

Deşi orice joc poate fi jucat pe bani, şi orice joc jucat pe bani poate fi jucat şi doar ca divertisment, doar unele jocuri sunt oferite în cazinouri.

Jocuri de masă

Jocuri cu cărţi de joc

Asian stud

Asia Poker

Australian Pontoon

Baccarat

Blackjack

Blackjack switch

Caribbean Stud Poker

Casino Hold'em

Casino war

Chinese poker

Fan-Tan

Faro

Four card poker

Let It Ride

Mambo stud

Pai gow poker

Poker

Pyramid Poker

Red Dog

Spanish 21

Super Fun 21

Teen Patti

Texas Hold'em

Texas Hold'em Bonus Poker

Three card poker

Two-up

Penny-up

Ultimate Texas Hold'em

Jocuri cu zaruri

Chuck-a-luck

Craps

Pai Gow

Sic bo

Jocuri pe bază de numere aleatorii

Big Six wheel

Roulette

Chase Beezy

Jocuri electronice

Pachinko

Păcănele

Video poker

Alte jocuri

Bingo

Keno

Jocuri de noroc care nu se joacă în cazinouri

Astfel de jocuri includ Bingo, loteriile, lozurile, Mahjong, etc., inclusiv:

Jocuri de cărţi, precum Liar's poker, Bridge, Basset, Lansquenet, Piquet, Put, Teen patti

Jocuri de carnaval, precum Razzle sau Hanky Pank

Jocuri prin răsucirea unei monede, precum Cap şi Pajură, Two-up (care se joacă totuşi în unele cazinouri din Australia)

Jocuri prin înşelarea adversarilor, precum Three-card Monte sau Shell

Jocuri cu zaruri, precum Table, Liar's dice, Passe-dix, Hazard, Threes, Pig, sau Mexico

Pariuri cu cotă fixă

Pariurile cu cotă fixă şi pariurile mutuale se fac cu ocazia evenimentelor sportive şi a alegerilor politice. În plus, multe case de pariuri oferă cote fixe şi pe alte evenimente ne-sportive, precum evoluţia anumitor indici bursieri, câştigătorii competiţiilor televizate, etc. Piaţa interactică a predicţiilor oferă de asemenea posibilitatea unor pariuri.

Pariuri mutuale

Una din cele mai răspândite forme de jocuri de noroc implică pariul pe cursele de cai sau ogari. Pariurile pot avea loc între persoane, sau împotriva caselor de pariuri. Pariurile mutuale se plătesc la valori determinate de cât de mulţi pariază, în timp ce casele de pariuri plătesc în funcţie de cotele de pariuri oferite în momentul acceptării pariului, sau de cotele medii oferite la momentul începerii cursei.

Pariuri sportive

Pariurile pe sporturile de echipe a devenit o importantă industrie în multe ţări. În plus faţă de pariurile sportive organizate, atât legale cât şi ilegale, există multe alte sisteme de pariuri colaterale folosite în anumite ocazii, precum NCAA Basketball Tournament Bracket Pools, Super Bowl Squares, Fantasy Sports Leagues, etc.

Pariuri de arbitraj

Pariurile de arbitraj este un sistem de pariuri teoretic fără niciun risc, în care fiecare rezultat al unui eveniment este pariat astfel încât se va realiza un profit la finele evenimentului indiferent de rezultat. Pariul de arbitraj este o combinaţie a vechii arte a comerţului de arbitraj şi a jocurilor de noroc, posibil de folosit datorită numărului mare de case de pariuri pe piaţă, care crează ocazional oportunităţi pentru arbitraj.

Alte tipuri de pariuri

O persoană poate paria cu o altă persoană pe validitatea sau falsitatea unei afirmaţii, sau dacă un anumit eveniment se va întâmpla sau nu într-o anumită perioadă de timp. Aceasta se întâmplă de obicei când două persoane au opinii puternice şi opuse asupra unui adevăr sau eveniment. Cele două părţi nu speră doar să câştige bani din acel pariu, dar şi să demonstreze că au dreptate în acea privinţă.

Schimburile de pariuri permit pariorilor să joace atât pe realizarea cât şi pe nerealizarea unui eveniment, la alegere. La fel ca în cazul unei burse de valori, un parior poate paria că un anumit cal câştigă o cursă, sau pe faptul că acel cal nu va câştiga cursa (acţionând practic ca o casă de pariuri).

Aspecte legale

Atât catolicii cât şi evreii au stabilite zile anume pentru jocurile de noroc, deşi oficialii religioşi le dezaprobă în unele cazuri. Jocurile de noroc pota avea unele consecinţe sociale nedorite. Din aceste cauze, cele mai multe jurisdicţii limitează jocurile de noroc. Unele ţări islamice interzic jocurile de noroc, iar cele mai multe ţări le reglementează.

Multe jurisdicţii, atât locale cât şi naţionale, interzic sau controlează (prin licenţiere) jocurile de noroc. Astfel de reglementări duc în general la turism pentru jocurile de noroc şi jocuri de noroc ilegale. Implicarea guvernelor, prin reglementări şi taxe, a dus la o mai strânsă legătură între guverne şi organizaţiile pentru jocurile de noroc, jocurile de noroc legale oferind venituri substanţiale la bugetele ţărilor respective, precum în Monaco sau Macao.

În SUA jocurile de noroc sunt legale, statele putând să le reglementeze sau să le interzică.

Întrucât contractele de asigurări au multe trăsături în comun cu pariurile, contractele de asigurări sunt legiferate adesea ca înţelegeri în care ambele părţi propun o miză în anumite condiţii financiare. De exemplu, se consideră că un pariu cu firma asiguratoare că va arde casa nu este în fapt un pariu, ci o asigurare - întrucât proprietarul casei este interesat să nu aibă loc astfel de evenimente în ciuda pariului făcut cu firma asiguratoare. Oricum, atât contractele de asigurări cât şi jocurile de noroc sunt considerate de obicei contracte aleatorii în cele mai multe sisteme legislative, deşi se supun unor reglementări diferite.

În general se cere ca şansele în cazul dispozitivelor pentru jocurile de noroc să fie statistice, pentru a preveni fabricanţii să seteze dispozitivele astfel încâ să facă imposibile câştigurile mari. Întrucât aceste câştiguri mari au o probabilitate foarte mică, o verificare a casei poate scăpa din vedere setări ilegale ale dispozitivelor dacă nu sunt verificate cu atenţie şansele de joc.

Tehnologii

Boturi pentru jocurile de noroc

Boturile pentru jocurile de noroc sunt software care folosesc de obicei Interfaţa de Programare a Aplicaţiilor (Application programming interface, API) de la unul sau mai multe situri de pariuri pentru a mări viteza procesului de plasare a pariurilor şi a monitoriza evenimentele sportive în funcţie de o strategie anume a unui sistem de pariuri, astfel încât aplicaţia să poată lua decizii pe care echipă, cal, câine, etc. să se plaseze pariul în funcţie de şansele stabilite de sistem. Jucătorul setează aplicaţia să lucreze cu aceste sisteme şi să plaseze pariuri în timp ce el poate să nu fie la calculator. Aceste aplicaţii par să nu fie pe placul multor jucători profesionişti, întrucât prin folosirea acestora dispare farmecul specific jocurilor de noroc, iar ceilalţi jucători umani nu pot concura practic cu o astfel de aplicaţie care poate calcula mult mai rapid şansele în luarea deciziilor.

Jocurile de noroc pe dipozitive mobile

Deşi încă nedezvoltată, analiştii evaluează piaţa jocurilor de noroc prin telefoane mobile la 20 miliards USD în 2010. Juniper, Gartner, Seymour Pierce şi alte proiecte din acest sector s-au dezvoltat rapid.

Piaţa este încă în stadiu incipient, operatorii de telefonie mobilă şi proprietarii de branduri/media nefiind încă în poziţia de a crea această piaţă datorită potenţialului risc privind reputaţia. Aceasta, în special datorită nesiguranţei în multe ţări cu privire la viitoarele reglementări privind jocurile de noroc la distanţă şi online.

Unele companii au început deja dezvoltarea şi testarea platformelor mobile pentru a se poziţiona din timp pe trendul crescător al acestei pieţe.

Piaţa jocurilor de noroc la distanţă a crescut cu o rată de 35% în ultimii patru ani , estimându-se în 2004 că va valora peste 7 miliarde USD, marea majoriate a acestor venituri fiind din activitatea pe Internet. Secţiunea mobilă a pieţei jocurilor de noroc a fost evaluată la doar 5 milioane USD în 2004. Oricum, analişti precum CCA, Juniper Research şi Screen Digest esttimează că această creştere a ajuns la 1 miliard USD în 2006.

Statistici pentru viitoarea piaţă a jocurilor de noroc

Regiunea Asia-Pacific se aşteaptă să contribuie cu cel mai mare procent la veniturile pieţei, respectiv 39% din totalul acestei pieţe.

Europa urmează de aproape cu 37% din totalul pieţei, Statele Unite completând marea majoritate a procentajelor rămase.

Analiştii în telecomunicaţii de la Juniper Research spun că loteriile mobile vor fi cele mai rentabile, cu un venit brut de aproape 7,9 miliarde USD în toată lumea în 2009, urmate de pariurile sportive (6,9 miliarde USD) şi jocurile de casino (4,5 miliarde USD).

Cărţi de joc

Cărţile de joc sunt bucăți dreptunghiulare de carton tipărite sau, mai rar, piese din material plastic într-un format convenabil, de multe ori de aproximativ 6 cm x 9 cm, care sunt imprimate pe față cu poze, valorile declarate și simboluri, iar pe spate au un design uniform, astfel încât atunci când sunt înroarse cu faţa în jos nu se poate recunoaşte valoarea acestora.

Cărţile de joc franţuzeşti

Culorile acestora au următoarele valori:

Trefla

Pica

Cupa

Caro

Simbolul culorii de treflă este un trifoi. Numele original francez pentru această culoare, Trèfle, se traduce prin trifoi.

Valorile cărţilor de joc variază de la unul (as) (A), la zece, plus cărţile cu figuri Valet (Jack) (J sau V pentru FR = valet), Dama (D, fr. Dame, și Q pentru engl Queen). și Popa (K de la engl. King, sau R pentru fr. Roi). În total sunt 52 de cărți. Pentru unele jocuri (rummy, canasta) numărul cărţilor se poate extinde cu unul până la trei jokeri.

Pachete de cărţi de joc sunt disponibile comercial în următoarele combinații populare:

Remi - Bridge - Canasta: 2 × 52 cărţi + 6 jokeri = 110 cărţi. Pentru a separa rapid un singur pachet de 55 de cărți (52 cărți + 3 joker), cărţile au două culori diferite pe spate, pentru fiecare 55 cărţi. Mai puțin frecvente sunt modele în care toate cele 110 cărți au aceeaşi culoare pe spate.

Patience: la fel ca şi setul pentru Remi - Bridge - Canasta, cu culori diferite pentru fiecare din cele două pachete de 55 cărţi incluse. Cărţile au dimensiunile la jumătate faţă de cărţile obişnuite.

Poker, Whist sau Bridge: set de 52 cărţi. Ocazional pachetul va fi avea şi trei jokeri.

Skat: 32 cărţi, valorile cărţilor de 7 ... 10, Valet, Dama, Popa, As

Dublu antet: 2 × 24 cărţi = 48 cărţi, valorile cărților 9, 10, Valet, Dama, Popa, As, fiecare carte este duplicată. Ocazional, poate conţine încă o carte universală.

Tarot: 78 cărţi, 56 hărți false de culoare cu valorile 1 ... 10, Valet, Cavaler, Dama, Rege, plus alte cărţi. Pachetul pentru tarot este format din setul francez complet desenate artistic, utilizate pentru ghicit în cărți.

Cărţile de joc de calitate superioară sunt învelite într-un ambalaj din plastic transparent.

În Elveția și în America de Nord există si o versiune a setului francez, în care cele patru simboluri (culori) au toate culori diferite: treflele au culoarea măslinelor verzi (în loc de negru) iar carourile sunt de culoare albastru deschis (în loc de roșu). Aceste culori sunt, de asemenea, folosite la poker, deoarece se confundă mai greu culorile, în cazul mâinilor de culoare. Aceste așa-numite pachete de cărţi cu patru culori (spre deosebire de cele cu 2 culori) s-aiu folosit mai ales la pokerul online, cel puțin ca o opțiune relativ frecventă, atunci când rezoluția imaginii este slabă sau datorită oboselii nu se face o distincție exactă a culorilor cărţilor de joc.

Legislaţia

Simbolul Justiţiei, o zeiţă care ţine în mână o sabie simbolizând puterea coercitivă a judecătoriilor, balanţa reprezentând obiectivitatea în evaluarea reclamaţiilor, şi o năframă cu care este legată la ochi, pentru a arăta că Justiţia nu ţine cont de identitatea celor judecaţi, favoruri, bani, putere sau alte tentaţii.

Legislaţia în domeniul jocurilor de noroc poate fi descrisă ca setul de reguli care se aplică jocurilor de noroc şi industriei conexe. Ea nu este o ramură definită a legislaţiei în sensul tradiţional ci mai degrabă un mixaj de aspecte legale cu referire la jocurile de noroc incluse în mod normal în diferite ramuri legislative, precum constituţia, administrativ, taxe, companii, contracte, sau legislaţia privind crimele.

În Statele Unite de exemplu, jocurile de noroc ilegale sunt considerate o crimă federală dacă sunt practicate ca o afacere. Dar fiecare stat din SUA are propriile legi referitor la reglementarea sau interzicerea jocurilor de noroc.

OUG 77/2009

Ordonanta de urgenta 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc

Publicat in Monitorul Oficial nr. 439 din 26/06/2009

ART.1

(1) Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat şi se desfăşoară exclusiv în condiţiile prezentei legi.

(2) Statul poate acorda dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc în condiţiile legii, pe bază de licenţă de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate prin prezenta lege, şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale şi limitate în timp, ce vor fi exploatate în mod direct de deţinătorul licenţei.

(3) Activitatea de autorizare a organizării şi exploatării jocurilor de noroc se realizează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de normele metodologice de aplicare a acesteia, precum şi de alte acte normative cu incidenţă în materie.

(4) Dispoziţiile legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică în cadrul procedurii de acordare a licenţelor de organizare a jocurilor de noroc sau a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin.(2), exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza, în comun, de către doi organizatori de jocuri de noroc între care există un contract de asociere încheiat în condiţiile legii, răspunderea administrativă revenind ambilor parteneri.

ART.2

(1) Componenţa comisiei se stabileşte prin Ordin Comun, din structura acesteia făcând parte cel puţin câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

(2) Monitorizarea activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se realizează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului, în condiţiile legii.

ART.3

(1) Prin joc de noroc se înţelege acea activitate comercială care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: se atribuie câştiguri materiale, de regulă băneşti, urmare a oferirii publice de către organizator a unui potenţial câştig şi a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, câştigurile fiind atribuite prin selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.

(2) Sunt incluse în această categorie şi acele activităţi comerciale în care beneficiarii premiilor sunt stabiliţi pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri ce se vor produce fara implicarea organizatorilor.

(3) Organizarea oricărui joc de noroc implică existenţa cumulativă a următoarelor elemente: joc şi/sau partidă, taxă de participare sau miză, fond de câştiguri sau premii, mijloace de joc, organizator, participanţi.

ART.4

(1) Prin taxă de participare directă se înţelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc.

(2) Prin taxă de participare disimulată se înţelege orice sumă încasată sau solicitată suplimentar faţă de contravaloarea percepută de la aceeaşi persoană de acelaşi agent economic pentru vânzarea unor bunuri sau produse sau pentru efectuarea unor servicii similare sau identice, indiferent dacă aceasta este încasată sau solicitată direct de către organizatorul activitaţii sau de către o altă persoană care participă sub orice formă la desfăşurarea activităţii, având ca finalitate permisiunea dreptului de participare la jocul de noroc.

ART. 5

(1) Prin mijloc de joc se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic, care serveşte sau permite organizarea, desfăşurarea sau participarea la jocuri de noroc. Mijloacele de joc pot fi: de bază şi auxiliare.

(2) Prin mijloc de joc de bază se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic care generează, în mod direct, elementele aleatorii ce stau la baza jocurilor de noroc. Intră în această categorie, pentru jocurile de noroc în care câştigătorii sunt stabiliţi pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri care nu depind în mod exclusiv de hazard, serverele sau alte suporturi informatice similare care asigură organizarea şi exploatarea unitară la nivelul organizatorului a jocurilor de noroc respective.

(3) Prin mijloc de joc auxiliar se înţelege orice suport material, inclusiv suportul informatic care, deşi nu fac parte integrantă din mijlocul de joc de bază, concură, împreună cu acestea la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc ori la participarea la astfel de activităţi.

(4) Mijloacele de joc auxiliare reprezentând jetoane, impulsuri sau altele asemenea, constituie mijloace financiare care concură la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

ART.6

Prin organizator de jocuri de noroc se înţelege persoana juridică autorizată să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc în condiţiile prezentei legi. Poate dobândi această calitate persoana juridică de drept român constituită în condiţiile legii.

ART.7

Prin participant la jocul de noroc se înţelege orice persoană fizică majoră care doreşte şi are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate în condiţiile prezentei legi. Participarea la joc presupune acceptarea necondiţionată a regulamentului respectivului joc de noroc.

ART.8

Prin câştig sau premiu se înţeleg sumele în bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului la joc declarat câştigător în conformitate cu prevederile cuprinse în regulamentul respectivului joc de noroc. Răspunderea privind acordarea câştigului sau premiului revine în exclusivitate organizatorului jocului de noroc.

ART.9

Prin jocuri frauduloase se înţeleg acele jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii astfel încât să fie adusă atingere elementelor de şansă sau metodelor de selecţie.

ART.10

(1) Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează:

a) jocuri loto, dacă sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau din extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se desfăşoară în prezenta jucătorilor. În această categorie se includ: loteriile, inclusiv cele instantanee, şi orice joc de noroc care nu se desfăşoară în prezenţa jucătorilor şi care constă din extrageri de numere, de litere, simboluri, formulare sau bilete, prin intermediul cărora pot fi obţinute diverse câştiguri determinate de evenimente care nu se desfăşoară în prezenţa fizică a jucătorilor, cu excepţia jocurilor de noroc definite în continuare.

b) pariuri, dacă sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fără implicarea organizatorilor. Pariul este un joc de noroc în care participantul trebuie să indice rezultatele unor evenimente ce urmeaza să aibă loc sau sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. În această categorie se includ:

(i) pariurile mutuale în cadrul cărora premiul se distribuie participanţilor declaraţi câştigători, proporţional cu numărul variantelor câştigătoare deţinute de fiecare dintre aceştia, organizatorul fiind implicat doar în procesul de colectare a taxelor de participare şi de distribuire a sumelor stabilite cu titul de premii în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective;

(ii) pariurile în cotă fixă în cadrul cărora organizatorul este cel care stabileşte pe baza unor criterii proprii şi aduce la cunoştinţa participanţilor cotele de multiplicare a taxei de participare în cazul în care variantele jucate sunt declarate câştigătoare în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective. Valoarea fiecărui câştig este fixată prin regulament (sumă fixă sau multiplu de miză) independent de totalul mizelor;

c) jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, dacă evenimentele se produc cu ajutorul unor mijloace specifice de joc, în prezenţa fizică a participanţilor, cu sau fără participarea directă a acestora. Mijloacele specifice de joc folosite pot fi: cărţi, zaruri, bile de ruletă, rulete şi mese de joc, inclusiv instalaţiile auxiliare ale acestora, precum şi alte mijloace de joc stabilite prin Hotărâre de Guvern;

d) jocurile tip slot-machine, dacă evenimentele sunt organizate în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, iar câştigul depinde de hazard;

e) jocurile bingo desfăşurate în săli de joc, cu câştiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri şi premieri succesive, în prezenţa fizică a jucătorilor.

(2) Pentru jocurile de noroc prevăzute la alin.(1), precum şi pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc, organizate în condiţiile stabilite prin prezenta lege, este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc.

ART.11

Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri:

a) tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi nonprofit pentru organizatori;

b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini, aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun câştiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea forţei, inteligenţei şi dexterităţii participantului;

c) acţiunile organizate de diferiţi agenţi economici în condiţiile legii, în scopul stimulării vânzărilor şi care nu presupun taxă de participare, respectiv nici un fel de cheltuială suplimentară din partea participanţilor şi nici majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării acţiunii publicitare.

ART.12

(1) Licenţa de organizare a jocurilor de noroc se acordă agentului economic care îndeplineşte condiţiile pentru organizarea activităţilor ce fac obiectul prezentei legi şi este valabilă 5 ani de la data acordării.

(2) Agenţii economici organizatori de jocuri de noroc vor instiinta comisia despre orice modificare, in termen de 5 zile de la data inregistrarii, adusa datelor initiale in baza carora a fost emisa Licenţa de organizare a jocurilor de noroc sau autorizatia, dupa caz.

(3) Autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc este valabilă 1 an de la data acordării, şi se acordă numai deţinătorului de licenţă, după cum urmează:

a) în cazul jocurilor loto: pentru întreaga activitate care presupune extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace) care nu se desfăşoară în prezenta jucătorilor;

b) în cazul pariurilor: pentru mijlocul de joc de bază prin care se desfăşoară organizarea şi exploatarea unitară la nivelul organizatorului a fiecărei activităţi distincte;

c) în cazul jocurilor de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: fiecărui organizator o singură autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc pentru locaţia în care se organizează şi se desfăşoară aceste activităţi;

d) în cazul jocurilor bingo desfăşurate în săli de joc: pentru fiecare locaţie în